Cum vrea YouTube să-și securizeze conținutul și ce videoclipuri vor putea fi vizionate doar cu plată

Mimi Noel 24/05/2018 | 14:38 Global
Cum vrea YouTube să-și securizeze conținutul și ce videoclipuri vor putea fi vizionate doar cu plată

Când Google, compania-mamă a YouTube, a decis să pună mai mult accent pe creștere în detrimentul siguranței au apărut și problemele. Directorii YouTube admit azi că ceea ce a crescut ca un me­gaoraș cu infrastructura depășită are nevoie de o poliție a rețelei pentru a evita haosul total.

Acest articol a apărut în numărul 40 (14-27 mai) al revistei NewMoney

Susan Wojcicki, CEO al YouTube, era într-o ședință la sediul din San Bruno (California) când a auzit, undeva de afară focuri de armă. Unii colegi au fugit instantaneu spre uși, alții s-au baricadat în sălile de conferință.

În contextul acestui atac, la întâlnirea cu presa din 4 aprilie, poliția din San Bruno a confirmat că atacatorul era de fapt o femeie, Nasim Aghadam (39 de ani) din San Diego. A acționat singură și a rănit câțiva trecători. Apoi s-a sinucis. Înainte de atac, Aghadam a postat sute de filmulețe pe YouTube care promovau subiecte legate de stilul de viață vegan, bodybuilding sau drepturile animalelor. Potrivit poliției, femeia era furioasă pe cei de la YouTube că o cenzurau și discriminau, ei făcând totuși profit din munca ei – conținutul video postat.

Tragicul incident trimite cu gândul la un fenomen care a devenit o deprimantă realitate americană. Și pune un semn de exclamare în dreptul efortului YouTube care în ultimul an a trecut de la o criză la alta. În timp ce președintele Trump a făcut Facebook și Twitter cap de afiș într-un fel sau altul și nu într-un sens bun, YouTube s-a chinuit să gestioneze impactul forțelor întunecate pe care le antrenează enorma sa comunitate de utilizatori.

Citiți și: Lecții de business în lumea spionajului. Cum sunt pregătiți agenții CIA să interacționeze cu mediul de afaceri

FORȚELE ÎNTUNECATE. Și cumva, lucrurile par că se înrăutățesc. PewDiePie, comediant suedez și foarte cunoscut pe YouTube, a făcut o glumă nesă­rată despre naziști. Publicația Times of London a ob­servat că numeroase branduri importante spon­so­ri­zează extremiști islamici sau adepți ai supre­mației albilor, făcându-și publicitate în conținutul video postat de aceștia. De pildă, atentatorul din Manchester (mai 2017) a consultat de mai multe ori un video în care se explica cum să fabrici un dispozitiv exploziv. Iar mai multe anchete au arătat cum algoritmii companiei permiteau ca adolescenții și copiii să poată avea acces la clipuri grotești sau extrem de bizare.

La fel, după câteva atacuri armate cu multe victime au apărut pe YouTube clipuri în care adepții teoriilor conspiraționiste susțineau că masacrele au fost organizate de activiști care susțin controlul armelor. Tot legat de subiectul teoriilor conspira­ționiste care circulă pe rețea, părinții copiilor uciși la Școala elemen­tară Sandy Hook au depus o plângere împotriva lui Alex Jones, fondatorul InfoWars, un site plin de teorii conspiraționiste și știri false al cărui conținut este difuzat și de YouTube.

Evident, ar mai fi și cazul lui Logan Paul, o altă vedetă a YouTube-ului care recurge la genul de umor șocant. În decembrie, în timp ce se afla în Japonia, a postat un clip în care filma un cadavru des­coperit de el și amicii lui într-o pădure cunos­cută ca fiind un loc preferat de către sinucigași.

Ani de zile, reprezentanții YouTube au susținut în fața advertiserilor că atitudinea relaxată față de creatorii de clipuri este un atu, nu o scăpare.

YouTube a făcut pionierat în ceea ce pri­vește entertainmentul de masă, mai creativ și mai autentic decât cel creat și difuzat de televiziuni, liber de reglementările din audiovizual și alte limitări impuse de producătorii de conținut. Așa că cei 1,5 miliarde de utilizatori lunari ai canalului au practic li­bertate absolută.

Chiar dacă se plâng de politicile editoriale imperfecte ale YouTube, creatorii de conținut și advertiserii sunt conștienți că sunt puține canale care să poată asi­gura audiența uriașă de tineri pe care acesta o oferă. Este și motivul pentru care anul dificil pe care YouTube l-a avut s-a dovedit a fi totuși extrem de lucrativ pentru compania-mamă, Google.

Până acum, YouTube a reușit să evite consecințe în plan politic comparativ cu ceilalți titani ai internetului și asta în mare parte pentru că politicienii și cârcotașii nu prea îl urmăresc. Audiența ca­nalului este mult mai tânără comparativ cu cea a Facebook, platforma care practic l-a ajutat pe Trump să devină președinte, sau a Twitter, canalul preferat de comunicare al președintelui de la Casa Albă.

În plus, cei de la YouTube nu definesc canalul drept o rețea socială. În toamna anului trecut, când Facebook, Twitter și Google și-au trimis avocații și nu directorii să depună mărturie în fața Congresului despre amestecul Rusiei în alegerile din SUA, reprezentanții Google au ținut să sublinieze în mai multe rânduri că YouTube nu este chiar o rețea so­cială, drept urmare platforma nu poate fi victima tro­lilor, propagandiștilor sau a roboților care mi­șună pe internet.

ORĂȘELUL YOUTUBE. Dar asemenea Facebook și Twitter, și YouTube a pus mai mult preț pe creștere în detrimentul siguranței.

Hany Farid, consilier în cadrul Proiectului Contraextremism care cola­bo­rează cu companii din sectorul de internet pentru a elimina pornografia infantilă și mesajele radicale specifice organizațiilor teroriste, spune că dintre toate Google a fost cel mai puțin receptivă. De fie­care dată când apare vreun derapaj în materie de securitate, cei de la YouTube se arată șocați ca și când ar fi prima dată când se întâmplă. Așa văd cei de la Google sau YouTube lucrurile.

În ultimul an totuși, YouTube a făcut cele mai importante schim­bări – a șters clipurile conside­rate inadecvate sau a scos pu­blicitatea din altele. Dar până acum, nici YouTube, nici com­pania-mamă nu au reușit să pună la punct un plan prin care să îm­bu­nătățească lucrurile.

Abia recent, la presiunea auto­rităților care sunt din ce în ce mai atente la com­paniile din Silicon Valley, re­prezentanți ai YouTube au fost de acord să vor­bească cu jur­na­liștii despre ches­tiuni interne delicate, despre cum s-a ajuns aici și soluții vehiculate. O parte dintre ei nu au dorit să vor­bească decât sub protecția ano­ni­matului. „Lumea întreagă a devenit mai instabilă și mai pola­rizată, tocmai de aceea res­pon­sabilitatea noastră este mai mare“, spune Robert Kyncl, director în cadrul YouTube.

În interviurile cu Bloomberg BusinessWeek la sediul din San Bruno, executivii companiei au recurs frecvent la o metaforă civică – YouTube este asemenea unui orășel care s-a dezvoltat atât de tare și de rapid încât toată infrastructura care-l de­ser­vește a rămas mult în urmă.

Doar că infrastructura minimală a fost o alegere conștientă, spune Hunter Walk, directorul echipei de producție din 2007 până în 2011. În 2008, odată cu criza financiară, Google a tăiat din bugetul YouTube și a renunțat la departamentul care asigura moderarea comentariilor la postările de pe YouTube în favoarea unor proiecte mai lucrative.

„Din punctul meu de vedere, a fost păcatul major comis de YouTube“, spune Walk. Iar un e-mail al companiei susține și acum că „încrederea și sigu­ranța au fost mereu o prioritate, și azi, și acum zece ani“.

Doar că, pe măsură ce monitorizarea atentă s-a diminuat, cantitatea de material postat s-a dublat în doi ani. Dacă până în 2010, în fiecare minut erau urcate pe rețea 24 de ore de conținut video, astăzi s-a ajuns la aproape 450 de ore de conținut urcate pe minut. Brusc, YouTube avea nevoie de un sistem mai bun pentru a-i ajuta pe utilizatori să navigheze în noianul de con­ținut, fără să se simtă copleșiți și să ajungă să se întoarcă la confortul televizorului.

În 2010, YouTube l-a angajat pe programatorul francez, Guillaume Chaslot, care a reușit să dezvolte un algoritm capabil să stabilească o corelație între conținutul video și profilul utilizatorilor, astfel încât să crească retenția acestora pe rețea.

În cele din urmă, inginerii de la YouTube au găsit soluția simplă și câștigătoare – când un utilizator a terminat de vizionat un video, site-ul îi recomandă ins­tantaneu ceva cu aceeași tematică. Chaslot sus­ține că automat a crescut rata de engagement, implicit încasările din publicitate.

În timp însă, Chaslot a văzut și efectele adverse. Conținut video de proastă factură ajungea să fie re­comandat și astfel să capete vizibilitate tot mai mare. Era suficient să privești o înregistrare despre o teorie conspiraționistă și apoi algoritmul îți ser­vea întruna astfel de videoclipuri. „Se intră în acea bulă filtrată din care nu prea ai cum ieși“, mărturi­sește Chaslot care în 2013 a plecat din YouTube pentru a-și porni propria afacere – AlgoTranspa­rency. „Iar YouTube nu are niciun interes să facă ceva în acest sens“, mai adaugă acesta.

NOUL CANAL TV. În ciuda creșterii rapide a companiei, advertiserii nu s-au înghesuit și veniturile nu au fost spectaculoase până în 2010, când Kyncl a venit de la Netflix. În următorii ani, acesta a transformat în atu conceptul de conținut amator și crea­tiv considerat o slăbiciune până la el. Netflix a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a licenția spectacole și filme de televiziune, în timp ce YouTube a fost dintotdeauna o sursă inepuizabilă de conținut gratis. Kyncl s-a decis să identifice care sunt cele mai populare figuri și le-a transformat în vedete atractive pentru advertiseri.

În 2011, YouTube a schimbat regulile astfel încât s-au înmulțit creatorii de conținut care puteau face bani vânzând publicitate în cadrul respectivului con­ținut (algoritmul le ambala automat).

În 2012, compania a inaugurat un studio în Los Angeles, astfel că cei mai buni amatori puteau folosi echipament de ultimă oră pentru a genera con­ținut. Apoi, YouTube a împânzit marile orașe cu re­clame cu aceste vedete în devenire. Nu a trecut mult și YouTube i-a convins pe advertiseri că a devenit un nou canal TV.

În mod normal, Google nu dă cifre în cazul YouTube, dar un analist al Morgan Stanley esti­mează că veniturile serviciului de video sharing vor ajunge la 22 de miliarde de dolari în 2019.

Spre deosebire de televiziunile tradiționale, unde cam tot ceea ce este emis este și verificat din punct de vedere legal, autorii conținutului care ajunge pe YouTube au libertate deplină. Iar compania YouTube, potrivit legii americane, este protejată și nu are nicio responsabilitate în cazul în care respectivul conținut pe care-l distribuie provoacă vreun prejudiciu. În cazul izbucnirii unui eventual scandal din acest motiv, reprezentanții YouTube pot fi cel mult reactivi.

Din lungul său șir de eșecuri, YouTube a rămas constant la un capitol – a făcut mereu tot posibilul să-și explice deciziile. E drept că în cazul videocli­pu­lui lui Logan din pădurea sinucigașilor din Japonia i-a luat o săptămână. Kyncl susține că de fiecare dată evită să dea un verdict pripit, dar că echipa lui este mereu atentă la teme­ri­le legate de conținut și nu este nicidecum negli­jentă din acest punct de vedere.

În cazul lui Paul Logan, analiza a fost mai com­plexă și îndelungată, compania neconsiderând că acesta este de neiertat. Recent, s-a decis să nu mai fie recomandate nici videoclipuri în care Holocaustul este negat.

MONITORIZARE. În culise, directorii companiei admit că megaorașul cu infrastructura depășită are nevoie clară de prezența unui soi de organ poli­ție­nesc. În martie, YouTube ar fi luat legătura cu directorul executiv al BuzzFeed, Jonah Peretti, pentru idei, acesta însă nedorind să comenteze informația.

În decembrie, Wojcicki scria într-o postare pe blo­gul companiei că va alege 10.000 de oameni care să contribuie la efortul YouTube de a reduce răs­pândirea informațiilor false și a conținutului abuziv.

De asemenea, cei de la YouTube au promis că fie­care video va fi văzut de un moderator într-un program special al Google înainte să i se atașeze auto­mat un spot publicitar. Scopul este de a reduce ris­­cul ca o reclamă pentru cereale să ruleze pe un video în care este filmată o decapitare, de exemplu. Problema cea mai mare în respectarea acestei pro­misiuni ține de faptul că echipa care monitorizează conținutul distribuit pe YouTube este separată de cea a Google care gestionează reclamele.

În ultimele luni, Marc Pritchard, director de marketing în cadrul Procter & Gamble și un critic vocal al Google, s-a întâlnit de mai multe ori cu Wojcicki. „Ați ajuns la un nivel dincolo de ce-și pot mulți imagina. Și nu cred că vă dați seama ce impact ați avut“, i-a spus acesta la un moment dat. „Vrem să fim de partea bună a istoriei“, l-a asigurat Wojcicki.

Numărul tot mai mare de moderatori scanează cele mai problematice tipuri de videoclipuri – torturi, atentate, conținut pornografic. Din cauza impactului emoțional puternic, cei care moderează și monitorizează sunt descurajați să lucreze mai mult de două ore pe tură și sunt dis­­ponibile permanent sesiuni de terapie în grup.

Asemenea multor companii din Silicon Valley, directorii YouTube sunt convinși că soluția pe termen lung este tot tehnologia. La începuturile companiei, rețeaua era populată din plin de videoclipuri piratate și distribuite fără drepturi de autor. În cele din urmă, compania a creat un sistem automat care detectează orice încălcare a drepturilor de autor.

Ideea este că, la un moment dat, oamenii vor pu­tea să învețe mașinile să detecteze automat infor­mațiile false, abuzurile, obscenitățile etc. Sunt deja ceva progrese făcute în acest sens. Greu este să gă­­sești oamenii potriviți să gestioneze acest proces de rafinare.

De pildă, de luni întregi, YouTube încearcă să angajeze pe cineva capabil să definească mai limpede politicile interne și modul de comunicare privind ce anume face ca un conținut video să fie eligibil pentru a fi distribuit pe rețea. La jumătatea lunii aprilie, poziția era încă vacantă.

 

YouTube story

Cumpărat acum 12 ani de Google cu 1,6 miliarde de dolari, YouTube ar putea ajunge la venituri de 22 de miliarde de dolari anul viitor.

  • Începutul. Platforma de sharing de conținut video și audio a fost lansată în 2005 de trei foști angajați ai PayPal – Chad Hurley, Steven Chen și Jawed Karim. Un an mai târziu, gigantul Google s-a decis să o cumpere.
  • Cifre. Potrivit companiei Alexa care ana-lizează traficul de pe internet și face permanent un top al tuturor site-urilor, YouTube se află pe locul al doilea la nivel global, cu peste un miliard de utilizatori. Dintre toate vizualizările, mai bine de jumătate sunt făcute de pe dispozitive mobile.
  • YouTube TV. În februarie 2017, YouTube a anunțat lansarea YouTube TV chiar la noul studio realizat la Los Angeles. Un serviciu pe bază de abonament disponibil în America pentru 35 de dolari pe lună.

 


Articol preluat din Bloomberg Businessweek

de Lucas Shaw și Mark Bergen; adaptare de Mimi Noel

FOTO: Guliver / Getty Images

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.