World Press Freedom Index 2021 – România se menţine pe locul 48
World Press Freedom Index 2021, realizat de Reporteri fără Frontiere (RSF), arată că „principalul vaccin” împotriva dezinformării – jurnalismul – este „complet sau parţial blocat” în 73% dintre cele 180 de ţări clasificate de organizaţie.
Cât priveşte România, viziunea Guvernului încurajează cenzura şi autocenzura. Mecanismele de finanţare media sunt în cele mai multe cazuri opace şi chiar corupte, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor proprietarilor, care deseori le folosesc ca unelte de propagandă. În acelaşi timp, informaţii despre acţionariatul media sunt ascunse publicului, Consiliul Naţional al Audiovizualului a încetat să mai pună la dispoziţie aceste informaţii pe baza faptului că încalcă legislaţia privind protecţia datelor, se arată în raportul ONG-ului.
Conform indexului, Guvernul României şi oficialii de stat au întârziat să furnizeze informaţii despre consumabilele medicale şi alte cheltuieli în legătură cu efectele pandemiei.
În timpul stării de urgenţă, Guvernul a anunţat o politică controversată care viza interzicerea platformelor online ce promovează ştiri false şi teorii ale conspiraţiei dar, în practică, a avut ca efect creşterea profilului lor. În loc să combată dezinformarea şi să susţină sectorul mass-media, Guvernul a alocat 40 de milioane de euro pentru campanii de informare publică şi conştientizare media. Iniţiativa a fost criticată din cauza lipsei de transparenţă şi a criteriilor de calitate cu privire la alocarea fondurilor, care a dus la favorizarea unei părţi a presei lipsită de etică şi a încurajat autocenzura.
73% din 180 de ţări evaluate de ONG se caracterizează prin situaţii considerate „foarte grave”, „dificile” sau „problematice” pentru profesie.
Pandemia, folosită drept motiv pentru a bloca accesul la informație
Pandemia de coronavirus a fost folosită ca motiv pentru a bloca accesul jurnaliştilor la sursele de informaţii şi pe teren.
Datele arată că jurnaliştilor le este tot mai greu să investigheze şi să relateze poveşti sensibile, în special din Asia, Orientul Mijlociu şi Europa.
De altfel, pandemia de Covid-19 a reprezentat „o oportunitate pentru state să restrângă libertatea presei”, a subliniat pentru AFP secretarul general al RSF, Christophe Deloire.
În Ungaria (locul 92, în scădere trei poziţii), unde regimul Viktor Orban „îşi asumă dezinhibat” represiunea libertăţii presei, informaţia despre coronavirus este „blocată” în special de legislaţia, în vigoare din martie 2020, care pedepseşte „difuzarea de informaţii false”.
În partea de jos a clasamentului figurează mereu China (177), înaintea Turkmenistanului (178, în urcare un loc), Coreea de Nord (179, +1) şi Eritreea (180, -2).
În fruntea clasamentului, Norvegia îşi păstrează primul loc pentru al cincilea an consecutiv, înaintea Finlandei şi Suediei, redevenită a treia ţară în detrimentul Danemarcei (4, -1).
Europa rămâne cea mai sigură regiune, dar agresiunile şi arestările abuzive s-au înmulţit, în special în Franţa (34) în timpul manifestaţiilor contra proiectului de lege privind „securitatea globală”, în Italia (41), în Polonia (64, -2), în Grecia (70, -5), în Serbia (93) şi în Bulgaria (112, -1).
Situaţia rămâne „mai degrabă bună” în Statele Unite (44, +1) „chiar dacă ultimul an al mandatului lui Donald Trump a fost caracterizat printr-un număr record de agresiuni (aproape 400) şi de arestări ale jurnaliştilor (130)”.
