Voci de sezon: cum au evoluat concertele de Crăciun din România

Imediat ce ne părăsesc zilele calde știm ce coloană sonoră încep să aibă drumurile noastre prin târgurile săr­­bătorilor de iarnă.

Primul artist român care a ajuns sino­nim cu perioada cumpărăturilor este Ștefan Hrușcă. Imediat după căderea comunismului a lansat albumul „Co­lin­de I“ (1990) care a inclus „Florile dalbe“ sau „Zoriori de ziuă“ și i-a adus primul disc de aur de la Electrecord pentru cifra de vânzări. De atunci, piesele sale au intrat pe coloanele sonore obligatorii ale oricărui târg de Crăciun.

Cam tot în același moment, mara­mu­­reșanul s-a stabilit în Canada și 2013 a fost singurul an în care nu a reușit să se întoarcă pe scenele ro­mâ­nești pentru a relua piesele care l-au făcut celebru. În 2016, Hrușcă a adă­u­gat turneului obișnuit o notă aniver­sară, după un sfert de secol de colindat (ca să spunem așa) cu spectaco­lul „Sara Crăciunului nost’“.

Sărbătorirea a 25 de ani de când a inaugurat seria de concerte de Cră­ciun a început, de data aceasta, pe 11 decembrie, când rapsodul a avut în­tâl­nire cu publicul din Mediaș. La finalul lunii noiembrie, erau deja con­firmate 34 de spectacole de Crăciun pe care Hrușcă le are programate în țară, de la Satu Mare până la Galați. Fără să numărăm spectacolele progra­mate pentru comunitățile româ­nești din Bruxelles, Londra, Roma, Torino, Barcelona sau Madrid care au loc în aceeași perioadă. Suma exactă a câș­tigurilor pe care le aduc aventurile anuale ale rapsodului nu este cunos­cută, dar, ținând cont de faptul că tariful unei cântări pe care o susține se învârte în jurul sumei de 9.000 de euro, au existat ani în care ar fi plecat acasă cu 200.000 sau chiar 300.000 de euro.

Text, droburi și rock’n’roll. O tradiție în felul ei a devenit și cântarea cu repetiție pe care o programează Ștefan Bănică în perioada Sărbătorilor de iarnă. Deja s-au scurs 15 ani de când actorul care a trecut la muzică în 1992 își strânge trupa de muzicieni, dansatori și fani. Aceeași cifră (15) o are tre­cută și în dreptul numărului de albume lansate până acum. Textul de prezentare a seriei de trei spectacole de la  Sala Palatului de anul acesta a insistat asupra celor patru generații de spectatori („copii, ti­neri, părinți, bunici“) pe care concertele sale le adună.

În plus, pentru prima dată, în 2016, seria de spectacole din capitală are un pui: pe 12 decembrie, show-ul lui Bănică s-a mutat la Sala Polivalentă din Cluj- Napoca. Să asculți rock în sărbători de iarnă poate să îți lase senzația că mănânci de Crăciun un preparat legat mai degrabă de Paște (de exemplu cine știe ce variante de drob). Însă, între adaptările românești ale formulelor brevetate de Elvis, Bruce Springsteen sau Coldplay, Bănică pare cazul cel mai fericit. Din 2002, când a susținut primul spectacol de acest fel, s-au strâns mai bine de 60 de concerte și, după atâta timp, se vede că mai există loc pentru surprize.

Alternativ-continuu. „Zăpezile de altădată“ e turneul din acest an care îi dă de lucru prin țară lui Paul Surugiu, mai bine cunoscut sub numele său de scenă, Fuego. Și el a numărat anii care au trecut de când a început să asigure fundalul sonor pentru cumpărăturile de iarnă și i-a dat tot cifră rotundă, așa că seria de 20 de concerte din 2016 sărbă­torește un deceniu de la primul turneu în care artistul împodobește bradul.

De pe 6 până pe 23 decembrie acto­rul tea­trului din Pitești străbate orașe de toate mărimile în turneul său de iarnă organizat de asociația „Alternative Culturale“.

O strategie are un alt actor afirmat ca interpret cu priză la un public larg. Tudor Gheorghe ține câte un spectacol pentru fiecare anotimp: „Suntem doi artiști serioși: eu și Vivaldi! Chiar vreau să realizez un set de patru albume, care să se numească «Anotimpurile mele». De fapt, eu am cinci ano­timpuri. Primă­vara, Vara, Toamna, Iarna și Femeia!“, declara artistul la începutul acestui an pe tudor-gheorghe.ro. De fapt, în cazul artistului care în această vară a împlinit 71 de ani vorbim despre unul dintre cei mai versatili cân­tăreți. Primul recital l-a avut în 1969, a avut pro­bleme cu cenzura comunistă, care i-a oprit un spectacol pe texte de I.L. Caragiale imediat după pre­mieră. Trecând peste temele cân­tă­ri­lor sale de-a lungul timpului, ai o idee destul de clară a teritoriilor prin care s-a miș­cat cel care era cândva cel mai tânăr actor angajat la Teatrul din Cra­iova.

A cântat folclor solo, cu taraf sau cu orchestră simfonică, a cântat pentru copii, a pus pe muzică poezia din închisorile comuniste, a compus spectacole întregi cu muzică de dragoste, piese interbelice, iar sezonul rece îl prinde anul acesta, pe 22 decembrie, în spectacolul „Tot degeaba“, în care ziua legată de Re­­voluția din ’89 este un prilej de re­flecție amară asupra mesajelor care s-au succedat în acest răstimp din punct de vedere social.

FOTO: Ștefan Hrușcă, pionierul cântărilor de Sărbători. Sursa foto: Mediafax