Vânzarea Oltchim către cel mai bogat clujean, pas cu pas. Povestea banilor

Care sunt implicațiile vânzării celor mai importante active ale Oltchim către Ștefan Vuza, cel mai bogat clujean?

Acest articol a apărut în numărul 55 (17 decembrie 2018 – 6 ianuarie 2019) al revistei NewMoney

Consacrat în percepția publică drept o gaură neagră și un cuib al firmelor-căpușă care generau în 2013 pierderi de patru mi­li­oane de euro pe lună, combinatul Olt­chim pare să fi ieșit la liman după ce prin­cipa­lele active ale acestuia au fost preluate de o companie controlată de Ștefan Vuza, cel mai bogat clujean.

Controversele din jurul combinatului chimic de la Râmnicu Vâlcea nu se pot eva­pora peste noapte însă. Tema fierbinte este naționalitatea capitalului cu care investitorul ardelean și-a finanțat achiziția. Potrivit unor surse apropiate tranzacției, Chimcomplex Borzești, compania con­tro­lată de Vuza, cumpărătorul activelor Olt­chim, a obținut un credit de 164 de mili­oa­ne de euro de la un consorțiu bancar format din VTB Europe (filiala unei bănci rusești controlate de stat) și Credit Suisse. Creditul principal a venit de la VTB Europe (124 de milioane de euro), restul de 40 de mi­li­oane de euro reprezentând finanțarea Credit Suisse. Creditele vor fi folosite pentru achitarea datoriilor către creditori (sta­tul român și bănci comerciale), investiții imediate sau capital de lucru.

ANUL DE GRAȚIE. Banca-mamă a principalului creditor se află pe lista instituțiilor financiare supuse sancțiunilor în Statele Unite și în Uniunea Europeană, după invazia Crimeei de către Rusia. VTB Europe nu se află pe lista băncilor și a companiilor sub sancțiuni. Potrivit acelorași surse apro­piate tranzacției, VTB Europe – cu sediul la Frankfurt – lucrează cu fonduri atrase în special de pe piața germană.

De altfel, VTB a mai fost interesată de vân­zarea Oltchim, prin brațul său de in­ves­tiții VTB Capital, în 2013, la un an după ce privatizarea combinatului a fost trimisă în zona ridicolului prin câștigarea de către fostul om de televiziune Dan Diaconescu a licitației pentru preluarea pachetului majoritar. Tot în 2013, autoritățile momentului s-au mai întâlnit cu alte două grupuri ru­sești interesate de Oltchim – Oil Gas Trade și TISE. Păstrând paranteza istorică, interesul lui Ștefan Vuza pentru combinat da­tează și el din aceeași perioadă. De altfel, 2013 a fost și anul în care compania a intrat în insolvență, iar consorțiul de administratori judiciari Rominsolv (condus de avocatul Gheorghe Piperea), BDO Business Restructuring și o firmă de con­sul­tanță au decis vânzarea a nouă pachete de active, ca parte a planului de reorganizare.

Dincolo de impactul social, salvarea com­paniei a avut o miză de natură stra­te­gică. „Oltchim este, printre altele, cel mai important producător român de sodă caustică“, spune Bogdan Stănescu, admi­nis­tratorul special al combinatului, care se va ocupa în continuare de vânzarea celor trei active care nu au făcut obiectul tran­zacției finalizate în prima jumătate a lui decembrie 2018. Este vorba în special de platforma petrochimică Bradu (Pitești). Același Stănescu spune că se află într-un proces de negociere cu mai mulți poten­țiali investitori. Nu în ultimul rând, Olt­chi­mul are un impact ridicat și asupra clien­ților externi, circa 80% din producția combinatului mergând la export.

Vânzarea activelor de la Râmnicu Vâlcea a avut nevoie de avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care a fost emis la sfârșitul lunii noiembrie. Alte două orga­nisme chemate să dea undă verde tran­zac­ției au fost Consiliul Concurenței românesc și cel european.

LIDER REGIONAL. Totuși, nu toți angajații vor fi menținuți de noii proprietari. Deo­cam­dată, 1.164 de salariați au semnat contracte individuale de muncă cu Chimcomplex, potrivit unui comunicat publicat pe Bursa de Valori București, platformă pe care compania este listată cu simbolul OLT. Bogdan Stănescu spune că vor mai fi păstrați încă 150, însă alți aproximativ 500 vor fi concediați.

Revenind la discuția despre naționali­tatea capitalului care a finanțat salvarea com­binatului de la faliment, nicio bancă românească nu și-a manifestat interesul pentru a credita cumpărătorul. În total, cererile de finanțare au venit de la 45 de in­­vestitori (în special, consorții). Dintre acestea, 27 au fost făcute la prezentarea proiectului, care a avut loc la Londra. În cele din urmă, șapte potențiali cumpără­tori s-au deplasat până la Râmnicu Vâlcea să viziteze combinatul, iar trei dintre aceștia au făcut oferte finale – consorțiul VTB Europe – Credit Suisse și două fonduri americane din top cinci. Pe lângă con­dițiile financiare, importantă a fost și capa­citatea de a finaliza tranzacția în ter­menul-limită pe care îl avea cumpără­torul: 7 decembrie 2018.

După ce, în urmă cu un an, a câștigat licitația pentru cele mai importante active ale combinatului, Ștefan Vuza a început să simtă presiunea timpului, pentru că era necesară atragerea finanțării pentru plata sumei de 127 de milioane de euro, fără TVA. De-a lungul lui 2018 i-a atras în „ta­băra“ Chimcomplex pe Ilinca von Derenthall, șefa LGT Bank Austria, și pe Ion Sturza, omul-cheie în vânzarea Rompetrol către kazahii de la KazMunayGas. Cei doi au jucat un rol extrem de important în fina­lizarea tranzacției. Ilinca von Derenthall a pur­tat negocierile tehnice, iar Sturza a crescut credibilitatea companiei în ochii investitorilor.

Pe termen mediu-lung, planul noii „echipe“ de la Oltchim este să facă din noua societate care rezultă din fuziunea com­binatului vâlcean cu Chimcomplex Borzești un lider regional al industriei chimice, cu venituri de un miliard de euro. Numele de cod al noii entități este Compania Română de Chimie, iar cei doi artizani ai tranzacției ar urma să primească pachete minoritare de acțiuni în această nouă construcție. Pentru moment, la Olt­chim mai e mult de (re)construit, având în vedere că doar 30% din capacitatea combinatului este pusă în practică.

FOTO: Mediafax