Vaccinul nu reprezintă o soluție magică pentru toate problemele provocate de pan­demia de COVID-19

Alexandra Pele 05/01/2021 | 10:30 Financiar
Vaccinul nu reprezintă o soluție magică pentru toate problemele provocate de pan­demia de COVID-19

Anul 2021 nu va fi lip­sit de emoții, având în vedere paleta variată de riscuri acumulate anul trecut.

Digitalizarea forțată, de la munca de acasă la școala online și până la mutarea businessurilor pe internet, se numără prin­tre cele mai vizibile efecte ale pande­miei de COVID-19. Experții sunt de părere că această revoluție a prins un asemenea avânt în 2020, încât este improbabil ca lumea să dea înapoi, indiferent de modul în care va evolua situația sanitară. La pachet cu această digitalizare accelerată se prefigurează însă și o creștere însemnată a riscurilor cibernetice.

Virgilius Stănciulescu, director Direcția IT și Protecția Datelor în cadrul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), avertiza asupra unei potențiale crize ciberne­tice, amploarea și complexitatea atacurilor cibernetice fiind tot mai îngri­jorătoare. „Dacă acum vorbim de o criză medicală în care se profită cibernetic, s-ar putea ca următoarea criză să fie una ci­ber­netică. Vedem deja exemple în curs de desfășurare. Consider că reziliența trebuie să fie în centrul atenției factorilor de decizie. Mo­dul în care va fi abordată se va do­vedi un factor-cheie pentru viitorul com­paniilor, al instituțiilor statului și al ori­căror alte organisme, dar și al bună­stării populației“, a declarat el, citat de Agerpres.

Obiectivele atacurilor cibernetice au cunoscut o amplă diversificare în 2020, de la furtul de informație și blocarea sistemelor la alterarea de informație și chiar inginerie socială și influențare, a avertizat oficialul ANCOM. Autoritățile din România au admis că structurile care se ocupă de prevenirea acestor incidente sunt depășite de situație și au decis crearea Directoratului Național de Securitate Cibernetică, o nouă instituție care va înlocui CERT-RO.

„Creșterea frecvenței și a complexității atacurilor cibernetice împotriva infrastructurilor ce susțin servicii esențiale pentru societatea și economia românești a condus la situația extraordinară de blocare a unor in­frastructuri vitale dintr-o arie largă de domenii publice și private“, se arată în nota de fundamentare a OUG-ului care ar urma să reglementeze noua structură.

La nivel european, Comisia a propus lansarea unei rețele de centre de operațiuni de securitate, bazată pe inteligența artificială (AI), care să constituie un adevărat „scut de securitate cibernetică“ apt să detecteze semnele unui atac suficient de devreme și să permită luarea de acțiuni proactive înainte de producerea unor daune.

Un studiu realizat în decembrie arăta că 40% din companiile din România au fost vizate de atacuri cibernetice în ultimii doi ani. Mai îngrijorător de atât, un sfert dintre managerii de IT au recunoscut că nu știu dacă organizația lor a fost ținta unor astfel de atacuri. Un alt studiu realizat de Cisco Ro­mânia arăta că securitatea cibernetică reprezintă principala prioritate în urmă­toa­rea perioadă pentru peste 82% din ma­na­gerii de IT de la nivel local.

Adaptarea la noua realitate va presupune investiții însemnate în infrastructură, așa încât companiile și autoritățile publice să se poată proteja de numărul tot mai însemnat al atacurilor cibernetice și de complexitatea în creștere a acestora.

Riscurile financiare

Printre principa­lele probleme întâmpinate de bănci în contextul pandemiei de COVID-19 s-au numă­rat, potrivit sondajelor realizate de Banca Națională a României (BNR), dificultățile operaționale de acomodare la prevederile moratoriului de amânare a plății ratelor, pre­cum și asigurarea comunicării cu clientela și necesitatea adaptării rapide la aceste schimbări.

În ceea ce privește posibilele implicații pe termen lung, în general, instituțiile de cre­dit se așteaptă la o deteriorare a condi­țiilor economice. Consecințele din scenariile lor de risc vizează creșterea ratelor de neperformanță, înrăutățirea eficienței ope­raționale și scăderea solvabilității.

Majoritatea băncilor au identificat, arată cel mai recent sondaj realizat de BNR, o po­tențială creștere a riscului de credit, în special după încheierea moratoriilor pentru amânarea ratelor de plată și pe fondul în­rău­tățirii condițiilor macroeconomice. Din perspectiva riscului de lichiditate, impactul nu este așteptat să fie semnificativ, cel pu­țin pe termen scurt, însă prelungirea pande­miei de COVID-19 și deteriorarea condițiilor macroeconomice pot afecta fluxurile de la debitori. Implicații se pot resimți și la nivelul creditării, provenind atât din înăsprirea condițiilor de creditare, cât și din reducerea numărului de clienți eligibili, cu efecte asupra profitabilității băncilor.

Riscurile economice

Măsurile fără pre­cedent adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 au ținut pe linia de plutire un număr semnificativ de companii, mascând în același timp impactul real al crizei sanitare asupra mediului de afaceri. Renunțarea treptată la diferitele forme de ajutoare financiare ar putea genera o serie de proble­me în 2021, mai ales că „forța“ bugetară a României este restrânsă, iar finanțele pu­blice sunt puternic împovărate de cheltuie­lile inflexibile, respectiv cele cu pensiile și salariile din sectorul public. De altfel, un clasament realizat recent de Fondul Monetar Internațional (FMI), cu privire la eforturile bugetare depuse la nivel mondial pentru susținerea companiilor și a populației, pla­sează România pe ultimul loc în UE, res­pectiv pe locul 114 în lume. Cu un procent de doar 2,5% din PIB, România este depă­șită de state cu economii semnificativ mai puțin dezvoltate. Chiar și dacă sunt adău­gate măsurile de susținere a lichidității (cum ar fi IMM Invest), procentul nu depă­șește 5,5% din PIB, clasând România pe locul 74 la nivel mondial.

O temere articulată de economiști vi­zează riscul creșterii șomajului, odată ce mă­suri precum șomajul tehnic (prelungit până la jumătatea anului) vor înceta să mai funcționeze. Guvernul a plătit circa șapte miliarde de lei pentru acest tip de ajutor, numărul beneficiarilor fiind de 1,4 milioane de angajați. Specialiștii CFA România anticipează o creștere a ratei șomajului în 2021 până la nivelul de 6,7% la sfârșitul anului.

Riscurile sanitare

În ciuda veștilor îm­bu­curătoare privind vaccinul anti-COVID-19, specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au avertizat asupra riscului materia­lizării unui al treilea val al pandemiei.

Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecțioase „Victor Babeș“ din Timi­șoara și secretarul general al Societății Ro­mâne de Pneumologie, este de părere că acest val ar putea lovi România în februarie-martie. „În ultimul timp, unii experți au atras atenția la nivel internațional și națio­nal că va urma și valul al treilea al pandemiei, în februarie-martie, și este posibil ca acest val să ne prindă cu spitalele pline“, a declarat el, citat de Agerpres.

Criza sanitară s-ar putea pre­lungi dacă mutațiile virusului ar face vac­­cinurile mai puțin eficiente.

Riscurile necunoscutului

Pandemia și măsurile adoptate pentru combaterea efectelor sale vor avea un impact semnificativ asupra oamenilor și structurii economiei mondiale. Repornirea „tiparnițelor de bani“, dobânzile foarte mici, datoriile uriașe acumulate de state ca urmare a stimulentelor și ajutoarelor financiare angajate în criză și, ulterior, pentru relansarea economiei re­prezintă teren nebătătorit. Impactul acestora este imposibil de anticipat.

„Zombificarea“ economiei

O temă amplu dezbătută la nivel mondial o reprezintă riscul „zombificării“ economiei – companiile au fost ținute în viață „artificial“, efectele reale ale pandemiei fiind mascate de ajutoarele guvernamentale.

  • Japonia. Ca urmare a pan­demiei, caracteristicile de creștere lentă, inflație scă­zută și niveluri ridicate ale datoriilor, specifice Japoniei, prima economie căreia i s-a asociat acest termen, ar deveni un fapt obișnuit în rândul economiilor avansate în deceniile următoare, a avertizat Agathe Demarais, director pentru estimările globale la Economist Intelligence Unit. Statele G20 au anunțat până acum pachete de sprijin în valoare de circa 11.000 de miliarde de dolari.
  • Insolvențe. Lucas Flöther, un reputat administrator de insolvențe din Germania, avertiza la jumătatea lunii decembrie că al doilea set însemnat de restricții din Europa, impus în preajma sărbătorilor, va genera un val de insolvențe și falimente în rândul multor businessuri „tradiționale“, care se bazau pe vânzările de final de an. Consiliul de analiză econo­mică din Franța anticipează, spre exemplu, o creștere cuprinsă între 2% și 25% a falimentelor în rândul companiilor din sectorul de retail în 2021.

FOTO: Getty

Acest articol a aparut în numărul 106 al revistei NewMoney

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.