Vaccinul antigripal, greu de găsit. Probleme mari cu dozele din farmacii

Noi doze de vaccin antigripal au fost distribuite în țară și urmează să ajungă în cabinetele medicilor de familie, însă vaccinurile lipsesc cu desăvârşire din farmacii, deşi s-au înregistrat deja oficial cinci cazuri de îmbolnăvire de gripă. 

Prima tranșă de vaccinuri din cele 1,5 milioane de doze cumpărate de Ministerul Sănătății a ajuns în România luna trecută, însă majoritatea dozelor de vaccin au fost livrate spitalor, pentru imunizarea personalului medical, către centrele care găzduiesc bătrâni instituționalizați și în centrele de refugiați.

Vaccinul administrat gratuit pentru anumite categorii este așteptat în cabinetele medicilor de familie în jurul datei de 20 noiembrie. În farmacii, o doză de vaccin antigripal este comercializată la preţul de 50-60 de lei. Farmaciştii susţin că, până acum, nu au fost onorate comenzile, dozele distribuite fiind infime. Şi medicii de familie spun că, deşi au solicitat câte 600-700 de doze, au primit doar 10-15.

Cine ar trebui să se vaccineze în sezonul de gripă?

Toată lumea, începând de la vârsta de 6 luni, ar trebui să se vaccineze împotriva gripei sezoniere. Imunizarea este considerată de medici o măsură de prevenţie deosebit de importantă mai alea pentru persoanele cu risc crescut de a dezvolta complicaţii legate de gripă.

• Toţi copiii între 6 luni şi 4 ani (sugarii sub 6 luni sunt, de asemenea, consideraţi ca având risc crescut, însă ei nu pot primi vaccinul antigripal, dar pot fi protejaţi prin vaccinarea persoanelor care au grijă de ei);
• Persoanele peste 65 de ani;
• Femeile însărcinate, cele care au în plan să facă un copil, cele care au născut recent sau cele care alăptează în timpul sezonului gripal.

Pentru sezonul gripal 2019-2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă vaccinarea împotriva gripei pentru toata lumea fie cu vaccinul trivalent, fie cu vaccinul tetravalent. În ultimul sezon – septembrie 2018-ianuarie 2019 – au circulat la nivel global atât virusul A (H1N1), virusul A(H3N2), cât şi virusul B, activitatea virusurilor rămânând la niveluri intersezoniere până în luna noiembrie, când au început să crească.

În România, în sezonul trecut – 2018-2019 – a existat o co-circulatie a virusurilor gripale de tip A (subtipurile H1 si H3) şi mai puţin a virusului gripal de tip B, vârful epidemiei fiind înregistrat cu aproape trei săptămâni mai devreme decât în sezonul anterior, iar numărul cazurilor de îmbolnăvire a fost aproape dublu. Epidemia a fost declarată oficial pe 30 ianuarie 2019, după ce se înregistraseră 54 de decese cauzate de gripă. Numărul total de decese a fost de 196.

Ce reacţii adverse are vaccinul antigripal?

Vaccinurile gripale sunt printre cele mai sigure produse medicale. Sute de milioane de persoane au primit, în condiţii de siguranţă, vaccinuri împotriva gripei în ultimii 50 de ani şi există ample studii care atestă siguranţa acestora. Însă, ca orice alt produs farmaceutic, şi acest tip de vaccin poate provoca reacţii adverse în general uşoare, care dispar în decurs de câteva zile.

Reacţii adverse uşoare:

• Ulceraţie, roşeaţă sau umflături în zona în care a fost administrat vaccinul
• Dureri de cap
• Febră
• Greaţă
• Dureri musculare
• Senzaţia de slăbiciune

Reacţii alergice severe:

• Dificultate în respiraţie
• Răguşeală sau respiraţie şuierătoare
• Umflarea zonei din jurul ochilor sau a buzelor
• Urticarie
• Paloare
• Slăbiciune
• Tahicardie (bătăi rapide ale inimii) sau ameţeli.

Reactiile alergice severe care pun in pericol viaţa persoanelor vaccinate sunt rare. Acestea pot avea loc în decurs de câteva minute până la câteva ore după administrarea vaccinului gripal. Conform anumitor studii, exista o posibilă legatură între vaccinul gripal injectabil şi sindromul Guillain-Barre – o boală neurologică rară, caracterizată prin afectarea sistemului nervos periferic. Însă rezultatele acestor studii estimează că prevalenţa este mai mică de 1-2 cazuri la 1.000.000 de persoane vaccinate.