În urmă cu 10 ani conducea revista J’adore, acum face 5 milioane de euro din haine vândute online

Florel Manu 25/05/2017 | 13:17 Digital
În urmă cu 10 ani conducea revista J’adore, acum face 5 milioane de euro din haine vândute online

Ce se mai poartă în online-ul românesc? Simplu, moda.

Primul produs vândut în online nu a fost o pizza, așa cum s-a spus mult timp, ci un CD cu albumul lui Sting „Ten Summoner’s Tales“. Se întâmpla pe 11 august 1994, iar omul din spa­tele tranzacției de 12,48 dolari era Dan Kohn, un tânăr antreprenor de 21 de ani din New Hampshire, care deținea site-ul NetMarket.

23 de ani mai târziu, piața globală de e-commerce a ajuns la aproape două trilioane de dolari, valoare ce re­­pre­­zintă aproape 9% din întreaga pia­­ță de retail. Cu cele două miliarde de eu­­ro ale sale estimate pentru 2016, comerțul online din România rămâne o piață încă timidă, dominată de vân­zările din electro-IT și fashion, dar care înre­gis­­trează creșteri anuale de circa 30-40%.

Practic, cele două miliarde gene­rate de .ro sunt împărțite de peste 5.000 de platforme active de e-commerce, iar printre magazinele online cu mare căutare se află cele de haine – un segment de aproape 210 mili­oane de euro în 2016 și dominat de Fashion Days, platforma cu afaceri de peste 50 de mi­­­lioane de euro, controlată de fondul de investiții sud-african Naspers și de omul de afaceri Iulian Stanciu.

Locul al doilea în piața online a articolelor de modă este revendicat de FashionUp – un retailer apărut în 2009, în plină criză, pe ideea de mall online –, ale cărui vânzări au urcat anul trecut la circa 5 milioane de euro. Fondatorul companiei, clujeanul Alin Stanciu, a început acest business alături de antreprenorul Marius Ghenea, care în urmă cu trei ani a decis să se retragă.

Dacă Ghenea e unul dintre cei mai cu­noscuți antreprenori din România, Stanciu nu e nici el la prima investiție în tehnologie. A intrat în afaceri ca dealer Connex în Transilvania, iar la începutul anilor 2000 a renunțat la telefonia mo­bilă și s-a orientat către media. În 2004 a înființat revista de modă Jadore, care din 2007 avea să intre sub tutela gru­­pului Realitatea-Cațavencu (RC), controlat la acea vreme de Sorin Ovidiu Vîntu.

Trecerea spre FashionUp a venit fi­resc. „Făceam pictoriale și lumea suna la redacție să întrebe de unde ar putea să cumpere ținutele. Inițial îi trimiteam la magazine, dar apoi ne-am gândit să le oferim noi această opțiune“, își amin­tește Alin Stanciu. FashionUp a început cu 1.000 de produse și a crescut între timp la 60.000 de repere listate lunar. Din 2008, revista a ieșit din grupul RC, iar un an mai târziu și-a schimbat numele în Shopping Report.

Stanciu recunoaște că experiența în publishing l-a ajutat mult să ia legătura cu mulți furnizori pe care i-a cunoscut în perioada în care scria despre modă. L-a ajutat mult, dar nu neapărat și suficient. Lucrurile au început să meargă altfel abia anul trecut, după ce a cum­părat un concurent din piață. „În septembrie am cumpărat un competitor, Click4Fashion, și odată cu el am avut acces și la o plajă mai mare de furnizori“, explică Stanciu. Compania cum­părată de FashionUp desfășura opera­țiuni în România, Bulgaria și Ungaria.

Însă marea concurență nu este atât cu magazinele dedicate din online, spun proprietarii de site-uri de modă, cât cu cele din off­line, care au început și ele să-și dezvolte platforme de vânzări pe internet. „Marii jucători cum sunt Zara ori H&M au început să fie prezenți și în online, și în offline“, spune președintele Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), Florinel Chiș, adăugând că segmentul de fashion online a crescut cu 40 de mili­­oane de euro anul trecut, față de 2015.

Capcanele pieței. Piața mai permite noi intrări, însă problema care se pune este legată de rezistența pe termen lung. „Barierele de intrare s-au ridicat foarte mult. Să faci un site nu e o chel­tuială foarte mare. Eu zic că, dacă ai 10.000 de euro, poți să faci un site“, explică Alin Stanciu. Dar rezultatele depind în primul rând de investițiile ulterioare, care pot ajunge la sume de ordinul sutelor de mii de euro.

O creștere a afacerii, mai spune Stanciu, poate fi făcută prin investiții simultane, atât în zona de marketing, cât și în cea de dezvoltare IT și software. Din această cauză, cei care vor să intre în top trei în piață nu prea au șanse dacă nu vin cu investiții de milioane de euro. El recunoaște că nu ar mai intra acum într-o astfel de afacere dacă ar fi să o înceapă de la zero, pentru că piața este destul de aglomerată. Din 2009 și până acum, FashionUp a dezvoltat operațiuni în România, Bulgaria și Ungaria. „Dacă, din Bulgaria, ne vin 15% din încasări, în Ungaria, încă mai încercăm Balatonul cu degetul“, mărturisește Stanciu, recunoscând că, deocamdată, nu a reușit să găsească secretele pieței maghiare, în care moda se aliniază modelelor din Ger­mania ori din țările nordice.

În schimb, gusturile bulgarilor nu sunt mult diferite de cele ale românilor, majoritatea brandurilor de modă fiind din Italia ori Franța. Și, cum se așteaptă la creșteri pe piața bul­gară și la o nouă strategie în Ungaria, Stanciu estimează afaceri de circa 10 milioane de euro până la sfârșitul anului.

Când vine însă vorba despre moda­li­tățile de plată, românii continuă să fie conservatori și preferă să achite în continuare în numerar. „Mai e mitul plății cu cardul care crește de ani de zile, dar tot acolo e, undeva la 10%. Prima dată când am introdus plata cu cardul la FashionUp (această rată, n.r.) era de 7,5%, în 2009, iar acum este pe undeva pe la 11%“, explică Stanciu, în opinia căruia mulți consumatori nu au încredere în acest instrument de plată, fiin­du-le mai comod să achite factura abia atunci când văd produsul adus de curier.

Pe de altă parte, încrederea în platfor­mele de e-commerce e în creștere. „Ma­ri­le magazine online au crescut afacerile pentru că au un proces de retur foarte bine pus la punct“, explică președintele ARMO, Florinel Chiș.

În condițiile în care vânzările de fa­­shi­on din offline sunt de 10-15 ori mai mari față de cele din online, tendința nu este de a atrage clienți din zona de

e-commerce, ci din cea a magazinelor tra­di­ționale. „Sunt orașe care nu au mari rețele de magazine, dar au acces la internet, iar accesul la internet rezolvă problema vizitelor la mall“, mai spune Florinel Chiș.

Totuși, magazinele fizice de haine nu au încă motive să se teamă de o concu­rență reală din partea segmentului de e-commerce. Numai că lucrurile s-ar putea schimba când încrederea în online va fi și ea la (mare) modă.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Cine, ce, cât” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Vânzările de îmbrăcăminte online cresc cu peste 30% pe an, iar cele mai cerute sunt produsele de sport, încălțămintea, jachetele și accesoriile.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • Fidelitate. Cele mai multe comenzi online, în proporție de 70-75%, sunt plasate de femei. Acestea au între 25 și 35 de ani, vin din mediul corporatist și au un salariu peste medie.
  • Selectivitate. Bărbații cumpără mai rar online, însă produsele comandate de ei sunt cu 50% mai scumpe față de cele achiziționate de femei.
  • Recorduri. Cele mai multe vânzări se fac în perioada de Black Friday și țin de sezonalitate. Valoarea coșului de cumpărături este de circa 80 de euro toamna, iarna și primăvara, în timp ce vara scade la circa 50 de euro.
  • Eșecuri. Media retururilor în online pe segmentul de fashion este de 25%. În 40% dintre retururi, cumpărătorul nu mai dorește produsele în cauză.
  • Perseverență. Clienții fideli sistemului online plasează o comandă pentru îmbrăcăminte, încălțăminte ori accesorii la ce mult 40 de zile, potrivit datelor FashionUp.
  • Evoluție. Piața de fashion online din România a crescut de la 170 de milioane de euro în 2015 la 210 milioane de euro în 2016 și reprezintă circa 10% din piața locală de e-commerce.

FOTO: Alin Stanciu Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.