Vecina noastră de la vest privește cu atenție la transformările sistemului internațional. Lipsită de resurse naturale notabile, Ungaria mizează pe strategia de platformă logistică internațională, de hub energetic și țară de tranzit rutier și feroviar, dar și pe construcția și atragerea unor infrastructuri care să îi crească profilul internațional.
STRATEGIE SIMILARĂ CU A GERMANIEI. Strategul acestei politici ambițioase este György Matolcsy, guvernatorul Băncii Centrale. Acesta a înțeles că s-a mutat în regiunea Asia-Pacific centrul de greutate al economiei mondiale, iar statele care vor să fie beneficiare ale acestei transformări trebuie să caute să se lege cât mai mult de această regiune, alături, desigur, de marele interes de a fi centrul economic și din punctul de vedere al geografiei umane al bazinului carpatic. De asemenea, miza pe noile tehnologii nu lipsește din această strategie.
Nu avem în rândurile de față spațiul pentru a detalia, dar sunt foarte multe de spus despre simetria cu strategia tous-azimuts a Germaniei, țara care „dă tonul“ în spațiul numit Ostmitteleuropa.
Am scris deja despre concesionarea către guvernul ungar a 30 de hectare cu 300 de metri fațadă maritimă la Trieste pentru dezvoltarea unui port și transformarea țării în stat maritim. Am amintit și de succesul operatorului aerian ungar WizzAir, devenit unul dintre actorii majori ai domeniului în Europa Centrală și de Est. Am amintit cu altă ocazie și atragerea de către Ungaria a unor investiții majore în producția de baterii din Coreea de Sud
și Japonia, fapt care i-a permis să fie destinația investiției Audi în fabrica de automobile electrice, dar și parte a alianței europene a bateriilor, alături de Franța și Germania.
TERMINAL FEROVIAR GIGANTIC. Acum voi scrie despre alte planuri, să le spunem interesante, ale vecinilor noștri. La 93 de kilometri de Satu Mare, în apropiere de satul Fényeslitke, loc apropiat și de frontierele cu Ucraina (la circa 10 kilometri) și cu Slovacia, se întinde un mare șantier. Pe 125 de hectare se construiește cel mai mare terminal feroviar din Europa. Termenul de finalizare al proiectului este sfârșitul anului. La începutul lui 2022, primele trenuri de marfă din China vor ajunge după ce vor fi străbătut Rusia și Ucraina. Aici își vor descărca marfa, iar alte trenuri vor porni spre sudul Europei, spre Serbia, spre Italia, dar și spre Austria și spre Germania.
Cine finanțează proiectul? În jur de 80% din fonduri aparțin miliardarului ruso-ungar Ruslan Rahimkulov, cunoscut prin participațiile sale în alte firme ungare cu amprentă regională. Nu mai dezvolt semnificațiile geopolitice ale acestui proiect, limitându-mă la a-l descrie și a-l aduce la cunoștința cititorilor noștri, astfel încât să fie conștienți că trăim într-o regiune dinamică, aflată la contactul cu Eurasia.
De asemenea, este important să avem în vedere că formate regionale precum Inițiativa celor Trei Mări sunt întretăiate de proiecte precum terminalul feroviar de la Fényeslitke. Dar legăturile vecinilor noștri cu China nu se opresc aici.
UNIVERSITATE CHINEZĂ. Universitatea din Fudan va construi la Budapesta primul campus european al unei universități chineze. Acordul a fost încheiat în decembrie și are ca termen de finalizare anul 2024, când noul campus va fi în măsură să primească până la 6.000 de studenți și 500 de cadre didactice, focalizându-se pe domenii precum medicină, inginerie și relații internaționale. Viitorul centru universitar își propune să aibă o vocație regională și europeană și va reprezenta un instrument important de soft power, după cum și domeniile de studiu indică.
Aminteam mai devreme paralelismul cu strategia Germaniei, țara care a și fost artizanul acordului de investiții UE-China, țara care, de asemenea, are proiecte de legături cu China via Rusia și care va fi, cel mai probabil, și destinația marilor nave de transport ce vor tranzita ruta comercială arctică prin Murmansk, strâmtoarea Kara, capul Celiuskin și strâmtoarea Bering. Probabil că și alte țări ale regiunii cu economii orientate spre export – precum Cehia, Slovacia și Austria – vor observa cu interes legăturile create de Germania și Ungaria. Semnificația politică a acestor proiecte nu va întârzia să apară, deoarece există o strânsă legătură între economie și strategie.
Pentru moment, regiunea în care ne aflăm și noi apare drept o zonă de coabitare a intereselor marilor puteri – Germania, Statele Unite ale Americii, Rusia, China și, într-o mai mică măsură, Franța, un spațiu de formare a unei frontiere care redeschide pentru noi, românii, subiectul strângerii legăturilor cu Occidentul.
