Unde sunt autostrăzile în care România a investit 5 miliarde de euro într-un deceniu

Andreea Neferu 06/06/2017 | 11:08 Companii
Unde sunt autostrăzile în care România a investit 5 miliarde de euro într-un deceniu

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

O simplă analiză a hărții rutiere a țării și a investițiilor făcute în ultimii ani în drumurile românești dez­văluie o Ro­mâ­nie a dezechilibrelor, în care jumătatea de vest, unde au apărut, chiar și răsfirat, fragmente de autostrăzi, este la ani-lu­mină în privința dezvoltării econo­mi­ce față de zona estică, unde pro­iec­tele de drumuri de viteză întârzie să apară. Cu ce costuri ascunse vine însă acest dezechilibru?

Îndelung deplânsă de-a lungul timpului, infrastructura rutieră din România a fost orice mai puțin slab finanțată. Cifrele arată că statul român a cheltuit în ultimul deceniu peste 23 de miliarde de lei (peste 5 miliarde de euro) pentru construcția de autostrăzi, potrivit calculelor NewMoney pe baza datelor transmise de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

În tot acest timp, rețeaua de drumuri de mare viteză din România a bifat circa 540 de noi kilometri, insuficienți însă pentru nevoile existente la nivel național. Mai mult, cea mai mare parte a banilor chel­tuiți a fost direcționată către proiecte de drumuri din jumătatea de vest a Ro­mâ­niei, în ideea de a construi o legă­tură cu Europa Oc­cidentală, în timp ce regiuni precum Mol­dova au rămas undeva la coada prio­rităților atunci când a fost vorba de in­vestiții în drumuri.

Consecința acestei împărțiri a inves­ti­țiilor în infrastructură nu este deloc sur­prinzătoare: firmele străine preferă să își deschidă unități de producție pe tra­iec­toria sau în apropierea autostrăzilor existente ori în curs de construcție din ju­mătatea vestică a țării (cele mai eloc­vente exemple în acest sens sunt produ­că­torii de componente auto precum Dräxlmaier sau Daimler), iar rata șo­majului continuă să scadă în aceste zone și o face până la un nivel la care com­paniile pre­zente aici au început să spună că se con­fruntă cu o criză de personal.

La polul opus, jumătatea estică a țării ră­mâne neatractivă pentru astfel de in­vestiții, iar efectele sunt la fel de directe asupra forței de muncă. „Lipsa companii­lor de anvergură din zonă (Moldova, n.r.), care posedă un know-how avansat, se reflectă în slaba dezvoltare profesională a pieței muncii și găsirea cu dificultate a persoanelor înalt calificate“, spune antreprenorul băcăuan Adrian Gârmacea, care controlează producătorul de tâmplărie PVC Electric Plus.

DRUM FĂRĂ PRIORITATE. De altfel, pentru companiile care au unități de pro­ducție în partea de est a țării, lipsa unei rețele dezvoltate de drumuri este o ade­vărată piatră de moară. Ca studiu de caz, pentru Electric Plus, care deține o fabrică la Bacău și comercializează brandul de tâmplărie Barrier, cheltuielile cu logistica reprezintă în acest moment circa 7% din­tr-o cifră de afaceri care s-a ridicat anul trecut la peste 23 de milioane de euro.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.