Unde și cum se regăsesc prognozele macro în deciziile pe care le are de luat un manager

O înșiruire de cifre, procente și ani. Orizont scurt și mediu. Deflator și indici de corecție. Astfel încearcă analiștii să evalueze mersul lucrurilor într-o economie. Unde și cum se regăsesc însă aceste prognoze în deciziile de business pe care le are de luat un manager?

Acest articol a apărut în numărul 36 (19 martie – 1 aprilie) al revistei NewMoney

Să începem cu o proiecție a Comisiei Na­ționale de Prognoză (CNP) și câteva procente din ea: PIB va crește cu 6,1% în 2018, investițiile cu aproape 8%, iar salariile nete cu 11%. In­flația va crește și ea, la fel și dobânzile, iar leul se va deprecia în raport cu euro, arată de această dată barometrul publicat de Asociația Ana­liș­tilor Financiar Autorizați (CFA România) în prima lună a anului. Cum se reflectă însă aceste previziuni în strategia unei companii și cât de mult este aceasta in­fluen­țată de estimările eco­nomiștilor? Un răspuns nu este ușor de dat, mai ales că specialiștii implicați au de multe ori viziuni foarte diferite. Întrebați cum con­sideră că arată actualele condiții de business din România, răspunsurile ana­liș­tilor CFA demonstrează din plin acest lucru: pentru 25,7% sunt bune, rele pentru 31% și neutre pentru 42,9%.

„Așteptările acționează ca o «mână ne­vă­zută» care influențează mersul economiei. Cât de mult însă depinde de la o țară la alta“, spune Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România. Nuan­țând, prognozele macro ale economiștilor se regăsesc în felul în care sunt construite bugetele companiilor. Spre exemplu, când previziunile indică o perioadă de creștere economică, managerii alocă resurse către investiții, iar când lucrurile sunt incerte, ei caută să reducă din cheltuieli. „Pentru anul acesta, aproape jumătate dintre exe­cutivii români se așteaptă la o economie globală în dezvoltare, ceea ce mă face să cred că acțiunile lor legate de planurile de afaceri și investițiile vor urma un trend al dezvoltării“, spune Simion.

Privind la indicatorul în oglindă, cel legat de cheltuieli, din raportul CEO Survey pentru România și Europa Centrală și de Est al PwC reiese că procentul companiilor implicate în restructurări ale cheltuielilor este în continuă scădere. În ultimii cinci ani, procentul directorilor generali din România care planifică să implementeze o ini­țiativă de reducere a costurilor în urmă­toarele 12 luni a scăzut constant, de la 85%, în 2013, la 44%, în 2017. În ceea ce pri­­­vește anul în curs, 54% dintre executivi spun că planifică astfel de măsuri.

ÎN CĂUTAREA DE ANGAJAȚI. Dincolo de potențialele amenințări externe care le-ar putea afecta businessurile, cum ar fi in­certitudinea geopolitică sau viitorul zonei euro, managerii români sunt preo­cu­pați de pericolele cibernetice, dar și de gă­sirea unor angajați bine pregătiți.

Tensiunile din piața forței de muncă reprezintă un semnal de alarmă pe care economiștii au început să-l tragă încă de acum doi ani. România a pierdut peste trei milioane de potențiali angajați. Mi­gra­ția a înstrăinat și multe talente, astfel că piața locală duce lipsă de oameni foarte calificați.

Mai mult, schimbările tehnolo­gice și rapiditatea cu care acestea se produc creează probleme și pentru forța de muncă rămasă în țară. „Vedem cu fiecare zi care trece schimbarea la nivelul compe­ten­țelor necesare pe care angajații viito­ru­lui trebuie să le aibă pentru a face față unui mediu de lucru în continuă schimbare și care solicită din ce în ce mai des abi­lități digitale“, spune Simion. Aproape jumătate dintre directorii generali ches­tionați de PwC admit că este tot mai dificil să atragă în organizație angajați talen­tați, cu abilități digitale.

În același timp, trei din patru lideri de companii afirmă că organizațiile lor colaborează cu instituții de învățământ și nouă din zece spun că lucrează activ la modernizarea birourilor pentru atragerea talentelor. Mai mult, investițiile în edu­cație pe care companiile sunt gata să le facă sunt de la an la an mai consistente, de la stagii de practică plătite la diverse specializări sau cursuri de perfecționare.

ROMÂNIA (NE)ATRACTIVĂ. Totuși, ma­na­gerii români sunt mai optimiști, ten­dință importată de la nivel global. Asta pentru că statele cu care România are re­­lații comerciale o duc bine. Cu toate acestea, lipsa de progres a României la ca­pitole precum transparență și stabilitate – solicitări atât de des făcute de mediul de afaceri încât au ajuns să pară lipsite de conținut – conti­nuă să „detur­neze“ potențiali investitori.

Doar patru procente dintre executivii din Europa Centrală și de Est consideră oportune investițiile în România în urmă­torul an, în scădere de la 8% în 2017 și 11% în 2016. „Acest ultim indicator consider că ar trebui să ne îngrijoreze mai ales în contextul în care în ultimii ani am pierdut oportunități serioase de investiții în domenii care generează valoare adău­gată mare, și aici aș aminti în mod special sectorul auto“, spune Simion.

Economiștii avertizează că SUA, cea mai mare economie a lumii, se află la finalul unui ciclu de creștere. Deși desincronizat, ciclul european va ajunge și el, inevitabil, într-o perioadă de descreștere, o preocupare care nu le scapă manage­rilor români.

Olga Grygier-Siddons, CEO PwC pentru Europa Centrală și de Est, este de părere că ultima criză i-a făcut pe managerii ro­mâni mai susceptibili la avertismentele specialiștilor, businessurile devenind mai mature. „Vedem o abordare mult mai pru­dentă a deciziilor de investiții și o sensibi­litate mai mare vizavi de riscuri“, spune ea pentru NewMoney. Așa se face că, printre cele mai mari temeri ale mana­ge­rilor români se numără incapacitatea de a răspunde unei crize.

Previziuni 2018

Managerii din România sunt ceva mai încrezători în perspectivele de business din acest an. Mare parte din optimismul lor vine însă din afară, economia mondială fiind prognozată să crească sănătos în 2018.

• OPORTUNITĂȚI. Aproape nouă din zece directori generali din România consideră că globalizarea contribuie la îmbunătățirea gradului de ocupare a forței de muncă, și văd în Germania (43%) cea mai importantă țară pentru perspectivele generale de dezvoltare a companiei în următoarele 12 luni. Statele Unite ale Americii și-au consolidat poziția a doua (de la 18%, în 2017, la 41%, în 2018) în fața Chinei – care rămâne, la fel ca anul trecut, pe locul al treilea, reiese din studiul PwC.
• PROVOCĂRI. Cea mai impor-tantă amenințare enunțată de executivii români la adresa perspectivelor de creștere a propriilor companii este lipsa unei infrastructuri adecvate (63%). Acest aspect a urcat pe primul loc al amenințărilor la adresa dezvoltării companiilor, de pe locul patru anul trecut. Modificările demografice ale forței de muncă sunt pe locul al doilea, cu 54%, în topul amenințărilor menționate de directorii generali. Pe locul al treilea, peste 50% din executivi spun că „povara fiscală tot mai mare“ reprezintă o reală amenințare la adresa creșterii companiilor.

FOTO: Guliver / Getty Images