Unde și cum se regăsesc prognozele macro în deciziile pe care le are de luat un manager

Alexandra Pele 20/03/2018 | 15:40 Financiar
Unde și cum se regăsesc prognozele macro în deciziile pe care le are de luat un manager

O înșiruire de cifre, procente și ani. Orizont scurt și mediu. Deflator și indici de corecție. Astfel încearcă analiștii să evalueze mersul lucrurilor într-o economie. Unde și cum se regăsesc însă aceste prognoze în deciziile de business pe care le are de luat un manager?

Acest articol a apărut în numărul 36 (19 martie – 1 aprilie) al revistei NewMoney

Să începem cu o proiecție a Comisiei Na­ționale de Prognoză (CNP) și câteva procente din ea: PIB va crește cu 6,1% în 2018, investițiile cu aproape 8%, iar salariile nete cu 11%. In­flația va crește și ea, la fel și dobânzile, iar leul se va deprecia în raport cu euro, arată de această dată barometrul publicat de Asociația Ana­liș­tilor Financiar Autorizați (CFA România) în prima lună a anului. Cum se reflectă însă aceste previziuni în strategia unei companii și cât de mult este aceasta in­fluen­țată de estimările eco­nomiștilor? Un răspuns nu este ușor de dat, mai ales că specialiștii implicați au de multe ori viziuni foarte diferite. Întrebați cum con­sideră că arată actualele condiții de business din România, răspunsurile ana­liș­tilor CFA demonstrează din plin acest lucru: pentru 25,7% sunt bune, rele pentru 31% și neutre pentru 42,9%.

„Așteptările acționează ca o «mână ne­vă­zută» care influențează mersul economiei. Cât de mult însă depinde de la o țară la alta“, spune Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România. Nuan­țând, prognozele macro ale economiștilor se regăsesc în felul în care sunt construite bugetele companiilor. Spre exemplu, când previziunile indică o perioadă de creștere economică, managerii alocă resurse către investiții, iar când lucrurile sunt incerte, ei caută să reducă din cheltuieli. „Pentru anul acesta, aproape jumătate dintre exe­cutivii români se așteaptă la o economie globală în dezvoltare, ceea ce mă face să cred că acțiunile lor legate de planurile de afaceri și investițiile vor urma un trend al dezvoltării“, spune Simion.

Privind la indicatorul în oglindă, cel legat de cheltuieli, din raportul CEO Survey pentru România și Europa Centrală și de Est al PwC reiese că procentul companiilor implicate în restructurări ale cheltuielilor este în continuă scădere. În ultimii cinci ani, procentul directorilor generali din România care planifică să implementeze o ini­țiativă de reducere a costurilor în urmă­toarele 12 luni a scăzut constant, de la 85%, în 2013, la 44%, în 2017. În ceea ce pri­­­vește anul în curs, 54% dintre executivi spun că planifică astfel de măsuri.

ÎN CĂUTAREA DE ANGAJAȚI. Dincolo de potențialele amenințări externe care le-ar putea afecta businessurile, cum ar fi in­certitudinea geopolitică sau viitorul zonei euro, managerii români sunt preo­cu­pați de pericolele cibernetice, dar și de gă­sirea unor angajați bine pregătiți.

Tensiunile din piața forței de muncă reprezintă un semnal de alarmă pe care economiștii au început să-l tragă încă de acum doi ani. România a pierdut peste trei milioane de potențiali angajați. Mi­gra­ția a înstrăinat și multe talente, astfel că piața locală duce lipsă de oameni foarte calificați.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.