Unde mai schiem? Care este situația pârtiilor de schi din țările în care călătoresc iarna turiștii români

Italia, Franța, Germania au decis să în­chidă stațiunile de schi, cel puțin până în această lună. Alte state europene, precum Austria, Suedia sau Finlanda, au ales să procedeze diferit. Pentru do­ritori, mai există și opțiuni non-UE – El­veția și Norvegia. Lupta nu se dă doar pentru dis­­trac­ția de iarnă, la mijloc sunt pierderi de mi­liarde de euro.

A fost nevoie de pandemia de COVID-19 pentru a-l amuți pe Gerhard Schmiderer. În ultimul sfert de veac, DJ Gerhard (70 de ani) punea an de an hituri pentru cei care, după schi, veneau să bea și să petreacă în barul MooserWirt din stațiunea austriacă St. Anton. Anul acesta însă, tabloul arată cu totul altfel – nicidecum nu vor mai putea fi văzuți cei câțiva petrecăreți care se apucau să danseze pe mese încălțați în clăpari. Este po­vestea tristă care se repetă în mai toate stațiunile de schi din Europa, aproape 4.000 de locații, scrie publicația britanică The Economist.

Telescaunul este aproape închis din cauza pandemiei. Încă plutesc în aer amintirile urâte din primăvară, când Ischgl, celebra stațiune de schi din Austria, devenea focarul din care coronavirusul s-a răspândit în 40 de țări europene. În martie, deja, în timp ce turiștii cu dare de mână petreceau în Alpi, la doar câteva mile distanță, spitalele din regiunea italiană Lombardia se umpleau până la refuz de intubați și de morți. Nimeni nu vrea să mai vadă asta anul acesta.

Pe 26 noiembrie, în mod tradițional, ar fi trebuit să fie deschis sezonul de iarnă în stațiunile europene. Iarna aceasta, stațiunea austriacă Ischgl s-a pregătit să fie cea mai sigură din punct de vedere sanitar, scrie site-ul german DW.com. Fix însă când trebuia deschisă stațiunea, numărul infectă­rilor din Austria a crescut dramatic și, ca urmare, a fost decretat lockdown parțial până pe 6 decembrie.

Deschiderea sezonului a fost amânată cu câteva săptămâni. Dacă turiștii vor putea și schia depinde de eficiența măsurilor din lockdown. „Este o catastrofă“, spune Andreas Steibl, managing director al Asociației de Tu­rism Paznaun-Ischgl, pentru DW. Din primăvară, Ischgl a investit în jur de 700.000 de euro pentru standardele sanitare, asi­gură Steibl.

Zăpada și discordia

Înțelegerea de a renunța la câteva săptămâni din sezonul de schi ar fi trebuit să fie unanimă, până când se mai domolește noul val de in­fectări. Cu toate acestea însă, s-a ajuns la un mic scandal. Franța, Germania și Italia au decis să țină închise stațiunile până în ianuarie.

Austria însă a reacționat vehement: „Nu vom spune Franței când să redeschidă Luvrul“, a izbucnit Elisabeth Köstinger, ministrul austriac al turismului. Premierul Bava­riei a avertizat că oricine traversează frontiera pentru câteva zile de schi va trebui să stea 10 zile în carantină la întoarcere.

Pe lângă numărul infectărilor, a picat ca un trăsnet avertismentul autorităților germane de a impune carantină la revenirea din Ischgl – cam jumătate din turiștii stați­unii din vestul Austriei sunt germani. „Este o pierdere care nu poate fi compensată“, mai spune Steibl.

Cu toate acestea, locuitorii din Ischgl ră­mân încrezători, mai ales că sondajele fă­cute printre germani arată clar că aceștia vor să vină să schieze, în ciuda pandemiei. De reținut însă conflictul care s-a iscat pe această temă, comentează The Economist. Pentru un bloc european care se laudă cu șter­gerea frontierelor, chestiunea schiatului s-a dovedit a fi una spinoasă. Munții sunt frontiere naturale inamovibile, unde chestiuni precum suveranitatea devin acute. Guvernele europene au fost de acord cu punerea suveranității într-un pool comun, dar rămân extrem de vigilente când vine vorba despre competențele pe care le păs­trează, inclusiv în privința telecabinelor. Dacă stațiunile din unele țări se închid din motive de sănătate, altele adună orice venit pe care-l pot obține contextual. În mod normal, re­gle­mentările Uniunii Europene ar trebui să stopeze din fașă acest gen de con­cu­rență. Când e vorba de schi însă, UE nu mai are de spus niciun cuvânt.

Stațiunile franceze pot doar să se uite cu invidie spre cele elvețiene, care nu fac parte din UE și nu sunt obligate să res­pecte vreo dispoziție europeană. În semn de protest, Nicolas Rubin, primarul stațiunii franceze Châtel, de la frontiera cu Elveția, și-a îm­po­dobit primăria cu steagurile țării vecine.

Și totuși

Cei care vor să țină deschise sta­țiunile de schi au și ei dreptate – cei care schiază nu se expun mai mult unei infectări cu coronavirus decât cei care, să zicem, merg cu bicicleta. E în aer liber, oamenii se răspândesc pe un munte întreg și oricum își cam acoperă fețele, scrie The New York Times. Problema apare cu ce implică schiatul – închirierea echipamentelor, așteptarea la telecabine, folosirea la comun a gondo­lelor, a telescaunelor de schi, dar și ce se în­­tâmplă după schi – socializarea în restaurante sau locuri special amenajate, petre­ceri între prieteni etc., comentează The New York Times.

Stațiunile de schi din America de Nord și-au adaptat operațiunile la noua realitate – de la un număr mai mic de schiori până la modificarea programului de lucru. Zborul spre stațiunile europene este însă compromis. Rămâne la îndemână Canada.

Acum, dacă familiile se pot duce într-o vacanță la schi pe timp de pandemie este o dezbatere care poate dura și un deceniu, remarcă ironic The Economist. Am mai vă­zut scena asta – în vară, a existat o întreagă discuție dacă să fie redeschis continentul pentru turism sau nu. Dacă era prioritar să eliminăm virusul, răspunsul ar fi fost nu. Dar europenii nu au putut suporta ideea de a sta închiși în case în august, așa că și-au făcut bagajele și au început să traverseze continentul majo­ritatea cu mașina. Conse­cin­țele puteau fi ușor bănuite – cei care au făcut asta au răspândit virusul.

Fiecare stat are anumite chestii sacre care aruncă în aer orice raționalitate. În SUA, sunt armele, în Marea Britanie, sănă­tatea, în Franța, mâncarea. Avem însă ceva recurent, cel puțin în toate statele din Europa – politicienii se joacă oarecum cu focul, când vine vorba de a alege între va­canță și gestionarea pandemiei. În vară, am văzut ce au ales între sănătate și vacanțe. Ultimele au avut câștig de cauză.

În cazul stațiunilor de schi, dacă se vor re­deschide la capacitate maximă iarna aceasta, guvernul austriac atrage atenția că orice socializare după schi va fi interzisă. Așa că DJ Gerhard va trebui să mai aștepte până când le va mai pune muzică petrecă­reților în clă­pari din St. Anton.

Avalanșa

Închiderea stațiunilor de schi va atrage pier­deri financiare imense pentru regiunile în care sunt amplasate.

• VICTIMELE. Operatorii de telecabine, gondole, telescaune, hotelierii, restaurantele, care făceau o componentă importantă din venituri în această perioadă, se trezesc acum pe zero. Multe dintre țările pentru care turismul contribuie consistent la formarea produsului intern brut cred că decizia ar trebui să aparțină fiecărui stat în parte.
• AUSTRIA. Economia Austriei depinde masiv de turismul de iarnă – în sezonul trecut, a înregistrat 73 de milioane de cazări peste noapte și face anual, pe sezon, aproape 15 miliarde de dolari. Guvernul austriac a solicitat alocarea unui ajutor de două miliarde de euro pentru a compensa pierderile, în cazul în care Comisia Europeană forțează închide­rea tuturor stațiunilor de schi.
• ITALIA. Și Italia va suferi pierderi semnificative – ar putea înregistra o scădere de 70% în veniturile generate de turiști care vin de Crăciun și Anul Nou – anul trecut, acestea s-au cifrat la 10,4 miliarde de euro. Dacă sta­țiunile din Italia vor redeschide la jumătatea acestei luni, totalul încasărilor ar urma să fie de doar 3,1 miliarde de euro.

Acest articol a aparut în numărul 106 al revistei NewMoney

FOTO: Getty