Afacerea „Facebook-Cambridge Analytica“ arată tenebrele economiei digitale. Criza poate fi abordată din mai multe puncte de vedere. În primul rând, este o problemă a Facebook. Toată lumea se miră astăzi cum de a fost posibil ca datele a 50 de milioane de utilizatori Facebook să fie prelevate și prelucrate. Câtă ipocrizie! Se gândea cineva că din momentul în care rețeaua socială s-a dezvoltat la nivel planetar nu vor exista companii specializate care să studieze comportamentul consumatorilor?
În mod logic, pentru nimeni nu ar trebui să fie o surpriză, cu atât mai mult cu cât Facebook este exact despre acest lucru: a-ți pune pe tava publică o parte din obiceiurile personale. De pe Facebook poți afla, direct de la sursă, ora la care se trezește utilizatorul, dacă mănâncă sau nu dimineața, când ajunge la birou, ce și de unde cumpără, unde merge în vacanțe și, bineînțeles, când și-a botezat copilul sau când și unde și-a aniversat ziua de naștere.
Atât timp cât Facebook este un izvor nesecat de informații personale, vor exista companii specializate dornice să le culeagă. E ca și cum lupii ar da peste o stână de oi fără câini. Ar mai pleca de acolo fără pradă?
O problemă de încredere. Afacerea „Facebook-Cambridge Analytica“ a dus la scăderea acțiunilor companiei la Bursă și la o reducere a valorii firmei cu zeci de miliarde de dolari. O agenție de presă internațională a realizat un sondaj referitor la încrederea publicului în marile companii tehnologice (Google, Amazon, Facebook, Yahoo!). Rezultatul, previzibil, a fost că Facebook se află la cel mai redus nivel de încredere dintre aceste companii.
Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, și-a cerut deja scuze de la utilizatorii rețelei sociale și a anunțat măsuri de creștere a securității datelor personale. La fel, autoritățile marilor state ale lumii își propun să reglementeze rețelele sociale, dar modul în care s-ar putea face acest lucru este, deocamdată, necunoscut. Scandalul vine cum nu se poate mai rău. Europa se află pe ultima sută de metri pentru implementarea unui nou regulament de protecție a datelor personale, care va intra în vigoare începând cu 25 mai. Noul regulament va atinge majoritatea companiilor europene, le va obliga să majoreze costurile cu protecția datelor personale și va transforma promovarea digitală într-un infern.
Pe fondul emoțional al „afacerii Facebook“ este foarte probabil ca noile prevederi legale să fie îmbrățișate cu mult entuziasm. Adică, atât de mult entuziasm încât să se creeze o avalanșă de plângeri împotriva companiilor care practică marketingul digital. În România este de așteptat ca autoritatea națională de profil să fie sufocată de sesizări și plângeri, iar informațiile de acum arată că instituția nu este pregătită, nici din punctul de vedere al numărului de personal, nici din cel al experienței. Există riscul să cădem dintr-o extremă în cealaltă, adică, de la prea multă lejeritate, la restricții exagerate.
În al doilea rând, marea problemă a afacerii „Facebook-Cambridge Analytica“ este felul în care au fost utilizate datele colectate de pe rețeaua socială. Deci, nu este o surpriză că firme specializate au realizat analize asupra datelor consumatorilor. Controversa adevărată pleacă de la scopul în care au fost utilizate datele (adică, în campanii politice) și asupra mijloacelor care au fost folosite pentru a manipula sentimentele și deciziile consumatorilor.
De reglementat. În acest punct, ne întoarcem la mai vechea discuție privind fake news. În urmă cu câteva luni, Facebook a promis că va lua măsuri pentru a lupta cu știrile false, ceea ce s-a și întâmplat. Însă, cu puțină eficiență. Este limpede că o soluție perfectă împotriva fake news este imposibilă. Suntem, de fapt, într-un joc de măsuri și de riposte. Oricât de mult ar încerca rețelele sociale să selecteze știrile false de cele reale, distribuitorii de fake news vor inventa noi rețete.
În ceea ce privește folosirea datelor personale în scopuri politice este posibil ca reglementările să poată face puțină ordine. Desigur, dacă legiuitorii vor dori să meargă până la capăt. Toată lumea este de acord că este nevoie de reglementări care să se aplice asupra rețelelor sociale și asupra utilizatorilor de date colectate de pe aceste medii. Numai că reglementarea poate cădea foarte ușor în suprareglementare, cu toate controversele pe care această situație le aduce.
Tema cea mai delicată este, însă, alta. Și anume, aceea că noua tehnologie a creat, în materie de promovare și distribuție, o concentrare a puterii în jurul câtorva companii. Firmele mici și mijlocii se vor afla foarte curând fie în situația de a cheltui mai mult pentru promovarea online, fie de a închide porțile. Marketingul și distribuția se concentrează îngrijorător de mult, iar concurența în domeniu tinde să se aplatizeze. Această tendință va face ca firmele tradiționale să aibă mari probleme în a rezista pe piață.
Europenii, ca de obicei, după cum îi știm, vor fi „mai catolici decât papa“. Adică vor impune reguli mai stricte. Din care multe companii, mici și mijlocii, vor avea de suferit. Afacerea „Facebook-Cambridge Analytica“ nu este decât la început, dar noua economie simte deja că face un salt în necunoscut.
