Coaliția aflată la guvernare își propune să rămână la putere în următorii patru ani. Cea mai bună dovadă în acest sens este că și-a asumat un program de guvernare extrem de stufos, respectiv de 269 de pagini, împărțit riguros pentru fiecare minister.
Programul de guvernare abundă în investiții. Din acest punct de vedere, orientarea politică a actualei coaliții de guvernare este reflectată de program, în sensul că accentul este pus, după mult timp, pe investițiile publice și nu pe cheltuielile sociale.
Lista investițiilor publice este atât de mare, și în domenii atât de diverse, încât dă senzația că România trebuie construită „de la zero“. Este vorba despre infrastructura de transport (autostrăzi, căi ferate, facilități pentru transporturile aeriene), despre infrastructura în domeniul energiei sau investiții în digitalizarea instituțiilor statului.
De exemplu, doar în domeniul energiei, programul își asumă retehnologizarea unității 1 de la Cernavodă, care va costa 1,5 miliarde de euro, construirea unităților 3 și 4 de la Cernavodă, care va necesita fonduri de 7,6 miliarde de euro. La acestea se adaugă investițiile ce ar trebui realizate de companiile din domeniu, unele, cu fonduri proprii, altele, cu bani publici. Este vorba despre finalizarea centralei electrice construite de Romgaz, retehnologizarea Complexului Energetic Oltenia, dar și dezvoltarea rețelei de gaze și a celei de energie electrică.
Lista investițiilor în infrastructura rutieră este extrem de lungă, iar nevoia de investiții este evaluată între 50 și 86 de miliarde de lei, la care se adaugă proiectele pe cale ferată, în valoare de încă 20 de miliarde de lei. Sumele sunt sugestive. În total, este vorba despre un necesar de investiții cuprins între 70 și 100 de miliarde de lei în următorii șapte ani, ceea ce nu este imposibil, dar nici simplu.
MIZA FONDURILOR EUROPENE. O abordare corectă a programului de guvernare este concentrarea finanțării pe fonduri europene. La fiecare capitol, sunt menționate sursele de finanțare, presiunea fiind ca banii europeni să fie principala sursă de finanțare pentru investițiile publice. De altfel, România va avea la dispoziție două programe europene de an-vergură, fondul de redresare și reziliență și bugetul multianual. Coaliția de guvernare își propune să atragă fondurile europene în proporție de 100%, dar rămâne de văzut dacă obiectivul ambițios va fi atins în realitate. Pentru finanțarea investițiilor, alături de banii europeni vor fi folosite credite de la instituțiile financiare internaționale și din bugetul național.
DOUĂ TEME COMPLICATE. Există două teme bugetare complicate ale anului 2021. Cea a creșterii salariilor bugetare și a pensiilor. Concret, legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevede ca, la începutul anului 2021, să aibă loc încă o indexare a salariilor din sectorul bugetar. Programul de guvernare nu face nicio referire explicită la aplicarea legii și, implicit, la creșterea salariilor bugetare, dar, la sfârșitul anului trecut, premierul Florin Cîțu a anunțat că salariile bugetare vor fi păstrate la nivelul din decembrie 2020 până când guvernul va face o analiză a modului în care s-a aplicat legea salarizării unitare.
De fapt, este vorba despre blocarea creșterii salariilor în instituțiile publice, o decizie care se sprijină pe realitatea că, în România, salariul mediu din sectorul public este mai mare decât cel din sectorul privat, un dezechilibru care a dat naștere unor fenomene complicate pe piața muncii.
În ceea ce privește pensiile, programul de guvernare prevede o creștere anuală a punctului de pensie egală cu rata inflației, la care se adaugă un nivel de cel puțin 58,5% din rata de creștere a salariului mediu brut pe economie. Ceea ce înseamnă o revenire la logica inițială a legislației privind pensiile.
Totodată, există o serie de plafoane ambițioase de alocare a fondurilor bugetare: 6% din sumele atrase din programul național de redresare și reziliență să se distribuie pentru educație, iar 2% din PIB ar urma să fie alocate pentru apărare (din care cel puțin 20% pentru înzestrare și modernizare).
Programul este coerent la capitolul întreprinderi mici și mijlocii, incluzând o serie de măsuri în favoarea mediului de afaceri. Este vorba despre principiul care spune că „birocrația va fi corelată cu mărimea firmei“, adică întreprinderile mici ar urma să funcționeze pe bază de declarație unică de conformitate pe proprie răspundere.
În plus, întregul proces de înființare a unei firme ar trebui să se facă online, după modelul din Estonia, acolo unde deschiderea unei firme se face prin internet și durează câteva ore. Adresa de corespondență a unei firme va putea fi una electronică, toate declarațiile fiscale vor fi făcute online, iar principiul „circulă hârtiile și nu oamenii“ urmează să fie, în sfârșit, aplicat. De asemenea, programul prevede adoptarea sau îmbunătățirea unei legislații pentru fondurile de tip real estate investment trust, private equity și business angels. Coaliția PNL-USR PLUS-UDMR are, așadar, un program ambițios. Ce se va realiza din el vom vedea peste patru ani.
