Un pilon important al Bursei este în pericol. Cum au reacționat investitorii

Puțini antreprenori ar putea fi tentați să mai „riște“ o listare, odată cu slăbirea celor mai puternici investitori institu­țio­nali locali ai pieței de capital. Iar cei care au făcut-o deja sunt nevoiți să pri­vească neputincioși cum valoarea companiilor lor se topește, în ciuda fundamentelor afacerilor.   

Acest articol a apărut în numărul 42 (11-24 iunie) al revistei NewMoney

Trei mai companii private s-au listat în ultimii doi ani pe Bursa de Valori Bucu­rești (BVB), iar suflul nou adus de acestea a ridicat piața locală de capital. Entuziasmul a creat așteptări tot mai mari, însă in­vestitorii se văd nevoiți să facă un pas în spate, un pilon important al întregii structuri încasând o lovitură dură.

RECUL ÎN TREI.  Cea mai mare ofertă pu­blică inițială (IPO) privată din istoria Bursei s-a dovedit (până acum) a fi și cea mai mare dezamăgire pentru investitori. Lista­rea Digi, compania care controlează ope­ratorul telecom RDS&RCS, a fost totuși un succes, în ciuda unui context relativ nefavorabil. În perioada în care investitorii de retail plasau ordine pentru achiziționarea de acțiuni, iar cei instituționali negociau prețul final al ofertei, autoritățile anunțau urmărirea penală a unor foști sau actuali membri din conducerea companiei. Însăși compania a fost pusă sub urmărire pe­nală, în calitate de persoană juridică. În ciuda acestor complicații, oferta Digi a fost suprasubscrisă de zeci de ori pe tranșa de retail. Investitorii instituționali au agreat însă un preț de doar 40 de lei pe acțiune, cu 5% peste pragul minim din pros­pect și cu aproape 30% sub cel maxim. „Aşteptăm ca piaţa să-şi spună cu­vântul în perioada următoare“, declara Serghei Bulgac, CEO-ul companiei, la cere­monia de listare.

La scurt timp după, mulți dintre investitorii de retail au ales să își marcheze profitul și să vândă acțiunile cumpărate cu discount la listare. Un an mai târziu, me­sajul pieței părea să fie în continuare defavorabil companiei. Acțiunile operatorului fondat și controlat de unul dintre cei mai discreți antreprenori din România, Zoltán Teszári, și-au pierdut mai mult de un sfert din valoare, coborând sub pra­gul de 30 de lei în a doua parte a lunii mai. Asta în contextul în care pe frontul dosarelor penale nu au existat noi anun­țuri, iar compania și-a continuat dezvol­ta­rea prin preluarea Invitel, al doilea cel mai mare operator de servicii de teleco­mu­nicații fixe și internet fix din Ungaria, pentru care a plătit 135,4 milioane de euro.

Ceva mai impresionați de extindere au fost, în schimb, investitorii MedLife, care de la listarea din iarna lui 2016 a bifat șase achiziții (Almina, Anima, Spitalul Humanitas, Polisano, Ghencea Medical Center și Solomed). Mai mult, liderul pieței de servicii medicale din România a „ridicat“ din piață 14,8 milioane de euro, în urma unei majorări de capital. Spre deosebire de Digi, acțiunile MedLife au reușit să sară peste pragul maxim de preț din ca­drul IPO-ului, de 35 de lei, apropiindu-se de 40 de lei pe acțiune la sfârșitul verii trecute. La un an de la listare, compania era cu aproape 30% mai valoroasă. La începutul lui 2018, aprecierea era de 40%, însă a doua parte a lunii mai s-a dovedit o provocare. Acțiunile MedLife au scăzut sub 30 de lei.

O evoluție similară a avut și Sphera. Listată în toamna anului trecut la un preț de 30 de lei, acțiunile companiei se tran­zac­ționau la sfârșitul anului trecut la un vârf de 43,5 lei, stabilizându-se apoi la un ni­vel similar IPO-ului. În a doua parte a lunii mai, acțiunile companiei, care deține brandurile KFC, Pizza Hut, PHD și Taco Bell din România, au scăzut sub 30 de lei, o premieră de la listare.

Pilonul pieței. Deși evoluția celor trei companii a fost diferită, recentele scăderi au avut aceeași cauză: intențiile Guvernului privind viitorul Pilonului II, cel al pensiilor private obligatorii. După luni de in­cer­titudini și „erori de comunicare“, Exe­cutivul a anunțat că acest pilon va deveni opțio­nal. Dincolo de implicațiile pe care le-ar putea avea reversarea acestei reforme structurale asupra bugetului public și asupra economiilor viitorilor pensionari, pentru BVB rezultatul este evident. Bursa își pierde o categorie cât se poate de im­portantă de investitori instituționali.

La zece ani de la înființare, fondurile de pensii private au ajuns să constituie o forță. Circa 20% din activele de 9,3 miliarde de euro ale acestora sunt investite în acțiuni. Pe plan local, aceste fonduri au susținut valul IPO-urilor din ultimii doi ani. La listarea Digi au cumpărat acțiuni în valoare de 32,8 milioane de euro (3,75% din totalul acțiunilor companiei), iar la Sphera – peste un sfert din pachetul scos la vânzare (17,1 milioane de euro). În ceea ce privește MedLife, la jumătatea anului trecut, compania se afla pe locul doi în to­pul ponderilor deținute de fondurile de pensii în capitalul social al emitenților, cu 14,6%, potrivit unei analize Prime Transaction. „La prima vedere, deținerile fondurilor de pensii nu sunt mari, raportat la capitalizarea totală a pieței (…). Pe de altă parte, luând separat deținerile la cei mai importanți emitenți e ușor de ob­servat că aceștia au fondurile de pensii pe lista celor mai mari acționari“, notează brokerii.

Confirmare. În urmă cu un an, o de­clarație prin care ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, confirma desființarea Pilonului II – declarație asupra căreia a revenit ulterior spunând că „am răspuns unei în­trebări, care probabil a fost interpretată greşit“ –, a ras peste o ju­mătate de miliard de euro de pe Bursă. Pierderile au fost recuperate în săptă­mâ­nile care au urmat. Chiar dacă reacția la anunțul că pensiile private obligatorii ar putea deveni opționale a fost mai puțin violentă, asta nu înseamnă că efectele nu se vor vedea pe termen lung. Fondurile de pensii private obligatorii sunt alimentate din contribuția de 3,75% vărsată lunar de angajați. Suma totală virată anul trecut s-a ridicat la 1,5 miliarde de euro, la o con­tribuție aproape dublă, de 5,1%.

Deși în acest an s-ar putea să nu existe mari diferențe în ceea ce privește suma totală virată la Pilonul II, având în vedere revoluția fiscală care a dus la mutarea tu­turor contribuțiilor în sarcina exclusivă a angajatului, angajatorii mărind salariul brut, lucrurile s-ar putea schimba în 2019. Un calcul jurnalistic simplu arată că fondurile de pensii private au băgat doar în acest an în jur de 300 de milioane de euro în acțiuni la Bursă.

Dacă angajații vor alege însă să-și încredințeze economiile pentru pensie statului, miliardul acela s-ar putea topi re­pede. Și odată cu el și curajul altor companii private de a încerca o listare pe piața locală de capital.

Mai pe minus

Luna mai a înroșit indicatorii pieței locale de capital.

• Bet. În luna mai, indicele BET, care urmărește evoluția celor mai lichide 13 companii listate la BVB, a pierdut peste șapte procente, în ciuda randamentelor bune oferite de emitenți.
• Profit. Randamentul mediu al celor mai profitabile companii care oferă dividende a fost de peste 8%. Randamentul net al Sphera a fost de 3,9%, cel al Digi de circa 1%, în vreme ce MedLife nu a oferit dividende, reiese dintr-o analiză a brokerilor de la Prime Transaction.

FOTO: AFP / NewMoney