Un mare oraș din Canada suferă din cauza prea multor investiții străine

Mimi Noel 07/12/2018 | 17:05 Global
Un mare oraș din Canada suferă din cauza prea multor investiții străine

Geografic, Vancouver este pentru China cel mai apropiat oraș occidental. Drept urmare, metropola canadiană a devenit destinația preferată pentru imigranții chinezi, dar și pentru sutele de miliarde de dolari trimise sau investite aici de multimilio­narii creați de miracolul economic chinezesc.

Acest articol a apărut în numărul 54 (3 – 16 decembrie) al revistei NewMoney

Faimos în lume mai ales pentru uimitoarea sa coastă udată de apele Pacificului, Vancouver a devenit în ultimul deceniu la fel de notoriu și ca destinație pre­dilectă a banilor din surse discutabile care curg dinspre Asia în economiile occidentale. Unii i-au dat și un nume – așa-numitul „model Vancouver“, care ames­tecă banii albi cu cei negri în cazinouri, aface­rile imobiliare cu cele cu produse de lux etc. Expli­cația? Una și cea foarte probabilă ține de legăturile vechi cu China, dar de vină este și permisivitatea tradițională de care a dat dovadă Canada când a fost vorba să combată infracționalitatea financiară.

Despre Vancouver se poate spune că este cumva produsul celui mai mare flux financiar al secolului în care trăim: sfidând di grande controalele impuse de autoritățile de la Beijing asupra cash-ului care pleacă din China, chinezii bogați ajung să pompeze miliarde de dolari în active sigure din străinătate. De la mijlocul lui 2014 încoace, ieșirile de capital din China s-au cifrat la aproape 800 de miliarde de dolari, potrivit unor estimări ale Institutului Internațional Financiar (IIF).

LABORATORUL. Valul imens de bani a avut un impact pe măsură asupra economiei și demografiei Vancouver-ului. Pe strada Alberni, locul unui târg desuet a fost luat de două magazine Prada cu fațadă de marmură neagră, de cel mai mare showroom Rolex din America de Nord și de un turn de 62 de etaje în care este amplasat și hotelul de cinci stele Shangri-La. O zonă unde peste tot găsești personal care vorbește și mandarină.

În mai, Rolls-Royce a ales Vancouver pentru a-și prezenta în premieră noul model sport, al cărui preț de listă începe de la 300.000 de euro. Șase astfel de modele au fost vândute în prima zi, clienții prove­nind cel mai probabil dintr-o suburbie locuită majo­ritar de asiatici unde apartamentele sunt construite personalizat și sunt dotate inclusiv cu garaje de lux. Cu un preț pe măsură: un astfel de apartament por­nește de la 800.000 de dolari canadieni (aproximativ 608.000 de dolari americani).

O mare parte din banii ajunși aici au fost obținuți legitim, cel mult au fost scoși din China prin inginerii tipice pieței gri. Totuși, autoritățile spun că o cotă în­semnată din acești bani provine și din acte de co­rupție sau din vânzarea de droguri. Pe fondul furiei opiniei publice față de prețurile astronomice la lo­cuințe și al unei economii distorsionate de fluxul uriaș de capital străin, guvernul de stânga al Columbiei Britanice (cea mai vestică provincie a Canadei, cunoscută pentru frumusețea naturii, n.r.), ales anul trecut după o campanie având ca temă principală normalizarea pieței imobiliare, pune bazele unui la­borator global de politici menite să tempereze intră­rile de capital din China: mărește enorm taxele și im­po­­zitele și înăsprește regulile de transparență și mo­nitorizarea cazinourilor și a instituțiilor financiare.

Evident, schimbarea nu va veni ușor. Vancouver are o istorie legată puternic de Asia încă de la sfâr­șitul secolului al XIX-lea, când primii muncitori chinezi soseau aici pentru a pune umărul la construcția liniei ferate trans-Canada. În plus, orașul s-a mândrit întotdeauna cu numărul impresionant de imigranți pe care a reușit să îi integreze.

GEOGRAFIE & PREDESTINARE ECONOMICĂ. Pro­blematic este însă că, în afara sectorului imobiliar, baza economică a metropolei este fragilă. Nu este nicidecum capitala financiară a vestului canadian (cum este Calgary, de pildă) și găzduiește puține sedii de mari corporații sau centre de operațiuni ale unor producători importanți. „Capitalul asiatic a fost cel care a ținut în viață economia acestei metropole și punct“, spune Ron Shon, un investitor de risc chi­ne­zo-canadian care s-a stabilit aici la finalul anilor ’60.

Iar fluxul de capital asiatic intră atât de rapid și este atât de consistent, încât aici expectativa nu poate fi o opțiune. Vancouver este cumva prima me­tropolă occidentală care simte din plin forța capitalului chinez. Curând s-ar putea să fie și prima care află pe propria piele ce înseamnă să încerci să-l oprești.

Coasta de Vest a Canadei este unul dintre cele mai neprietenoase locuri ale continentului nord-american, unde crestele înalte ale munților alternează cu văi glaciare, totul întins pe o distanță de peste 900 de kilometri, din care cea mai mare parte este nelo­cuibilă.

Vancouver este situat în punctul cel mai sudic, pe o pereche de peninsule garnisite de jur împrejur cu vârfuri muntoase acoperite mai tot anul de zăpadă. Cu așa geografie, era de la bun început evident că ora­șul, cu al său port natural, avea să facă o fru­moasă carieră ca poartă maritimă.

Revenind la relația specială cu China, prejudecățile băștinașilor față de chinezi au început să se adân­cească tot mai mult în istoria recentă, dar mai ales după 1885, când a fost terminată linia ferată cons­truită mai ales cu forța de muncă a chinezilor. Ca­na­da a introdus chiar așa-numita „taxă pe cap“ cu scopul clar de a descuraja fluxul de imigranți chinezi. În 1903 a crescut respectiva taxă aberant de mult, așa că peste patru ani membrii Ligii Excluderii asiaticilor au declanșat în Chinatown din Vancouver o revoltă în timpul căreia localnicii au fost bătuți, iar magazinele au fost vandalizate. În 1923, Canada a adop­tat ceea ce a devenit cunoscut drept Legea Excluderii Chinezilor, prin care le interzicea cvasitotal intrarea imigranților chinezi și le solicita tuturor celor care aveau sorginte chineză să se înregistreze. Abia în 1947, etnicii chinezi rezidenți în Vancouver au primit drept de vot.

VANCOUVER = BOGĂȚIE. Când, în anii ’70, înfo­metată de investiții și de forță de muncă străine, Canada a decis să-și liberalizeze politicile imigraționiste, Vancouver a devenit o destinație na­tu­rală. Din nou, mai ales pentru chinezi. Au început să sosească foarte mulți din Hong Kong, ten­dință care s-a accelerat după ce, la înce­putul anilor ’80, Marea Britanie a fost de acord să re­trocedeze Chinei metropola în 1997.

În 1988, mogulul imobiliar și al infrastructurii din Hong Kong, Li Ka-shing, a fost de acord să plă­tească 320 de milioane de dolari canadieni (243 de milioane de do­lari americani) pentru o fâșie din zona industrială False Creek, care desparte cele două peninsule pe care stă Vancouver. A fost cea mai mare tranzacție imobiliară din istoria metropolei canadiene, iar turnurile rezidențiale de sticlă ridicate de Li pe respectivul teren au dat practic tonul valului de dezvoltări imobiliare cu capital chinez care au împânzit orașul.

În cea mai mare parte, cumpărătorii au fost imi­granți din Hong Kong, dar și tot mai mulți taiwa­nezi sau canadieni bogați. În China, Vancouver devenea astfel un sinonim pentru bogăție. Ca o anec­dotă, chiar și unul dintre zborurile zilnice ale companiei Cathay Pacific dinspre Hong Kong are nu­mărul 888, cea mai norocoasă serie de numere posibilă, spun cei care cred în numerologie.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.
m