UE aprobă înfiinţarea unei agenţii europene pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor

Parlamentul European şi statele membre au aprobat miercuri înfiinţarea unei agenţii a Uniunii Europene pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, fără a decide încă asupra viitorului său sediu, râvnit de mai multe ţări, între care Franţa şi Germania.

Această nouă entitate, desemnată sub acronimul AMLA (Anti-money laundering authority/Autoritatea pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului) va avea în special sarcina de a superviza şi coordona autorităţile naţionale pentru a depista şi a combate activităţile transfrontaliere suspecte.

Având atribuţii de supraveghere şi de sancţionare pentru a asigura respectarea regulilor financiare europene, AMLA va superviza direct circa 40 de instituţii de creditare şi instituţii financiare considerate cele mai vulnerabile la riscuri, inclusiv furnizori de servicii de active cripto.

„AMLA va schimba situaţia în materie de luptă împotriva banilor murdari în UE”, şi-a exprimat satisfacţia co-raportoarea spaniolă a textului, Eva Maria Popceva (Renew).

Combaterea tranzacţiilor ilicite urmează să contribuie şi la a face mai dificilă finanţarea atentatelor în Europa. Noua agenţie europeană „va juca de asemenea un rol crucial pentru a evita ocolirea sancţiunilor financiare, precum cele luate împotriva Rusiei”, a subliniat eurodeputata.

Activităţile financiare suspecte reprezintă circa 1% din Produsul Intern Brut al UE, respectiv circa 130 de miliarde de euro, potrivit agenţiei europene de poliţie Europol. Crearea acestei noi autorităţi a fost propusă de Comisia Europeană în iulie 2021.

Acordul politic intervenit miercuri asupra acestui proiect de lege trebuie să fie aprobat oficial de eurodeputaţi în şedinţă plenară şi de Consiliul UE, ce reuneşte cele 27 de state membre.

Parlamentul European şi Consiliul UE vor trebui de altfel să decidă asupra oraşului care va găzdui AMLA şi pe cei 250 de angajaţi ai săi. În prezent se discută despre criteriile procesului de selecţie, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Nouă oraşe şi-au depus candidatura în acest sens la Comisia Europeană, până la data-limită de 10 noiembrie: Paris, Bruxelles, Frankfurt, Dublin, Madrid, Roma, Riga, Vilnius şi Viena. „Co-legislatorii au intenţia de a organiza audieri cu candidaţii care şi-au manifestat interesul”, a precizat Parlamentul European într-un comunicat.