Ucraina a atacat Insula Șerpilor. Ce impact au asupra României ostilitățile din Marea Neagră

Armata ucraineană a comunicat marți că a lansat mai multe lovituri aeriene asupra Insulei Şerpilor. Comandamentul Operațional Sud a precizat că a folosit „lovituri direcționate”, prin utilizarea diverselor mijloace militare. Insula Şerpilor este considerată de experţi un avanpost al Federaţiei Ruse în apropierea Flancului Estic al NATO.

Potrivit CNN, insula din Marea Neagră este considerată un punct strategic pe harta operaţiunii militare speciale ordonată de Vladimir Putin, fiind ocupată de Rusia din primele zile ale invaziei acesteia în Ucraina. Operaţiunea militară încă este în desfăşurare şi se impune o ”tăcere informaţională” până la finalizarea ei, precizează oficialităţile de la Kiev.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, declarase că „luni, 20 iunie, la ora 5 dimineaţa, regimul de la Kiev a întreprins o nouă tentativă nebunească de a cuceri Insula Şerpilor”. Potrivit acestuia, forţele ucrainene intenţionau să efectueze bombardamente aeriene şi de artilerie masive înainte de a debarca şi cuceri insula, folosind drone, lansatoare de rachete şi obuziere.

Insula Şerpilor este considerată a fi un obiectiv esenţial pentru Federaţia Rusă, din punct de vedere economic, militar, geopolitic şi geostrategic, conform unei analize realizate de Centru Euro-atlantic pentru Rezilienţă, iar o prezenţă permanentă a ruşilor pe acest teritoriu va permite Moscovei să blocheze transporturile comerciale din zonă.

Insula Şerpilor, simbol al rezistenţei ucrainene

Insula Şerpilor a devenit la începutul războiului un simbol al rezistenţei ucrainene după ce a fost mediatizată o înregistrare audio ucraineană neautentificată de surse independente şi conform căreia, în timp ce echipajul crucişătorului rus Moskva le cerea prin radio militarilor ucraineni de pe insulă să se predea, aceştia din urmă ar fi răspuns cu mesajul „Navă de război rusească, du-te naibii!”.

După publicarea acelei înregistrări, Kievul a susţinut că militarii ucraineni de pe Insula Şerpilor au fost ucişi în timpul asaltului, dar a recunoscut mai târziu că ei sunt în viaţă. Rusia anunţase imediat după ocuparea insulei că 82 de soldaţi ucraineni s-au predat pe Insula Şerpilor. Soldaţii ucraineni au fost între timp eliberaţi în cadrul unui schimb de prizonieri.

Pe lângă valoarea sa simbolică, insula este de asemenea strategică şi ca urmare a situării sale în largul coastelor ucrainene şi româneşti, care reprezintă un post de observare bun şi un posibil loc de desfăşurare pentru sisteme de apărare sol-aer.

Serviciile secrete britanice au avertizat că, dacă trupele rusești își consolidează poziția pe insulă, desfășurând rachete de croazieră de apărare aeriană, ar putea controla porțiunea de nord-vest a Mării Negre.

Așezarea permanentă a Rusiei pe „Insula Șerpilor” presupune controlul maritim, terestru și aerian al întregii zone respective, a declarat pentru BBC expertul în strategie militară Oleh Zhdanov. Importanța strategică a insuliței, care acordă controlul asupra traficului maritim în portul Odessa, este suficientă pentru a justifica lupta continuă pentru ea.

Potrivit sursei citate de Agerpres, Moscova a afirmat deja că a dejucat în trecut tentative de atac ale forţelor ucrainene, dar cea raportată marţi pare să se distingă prin amploarea mijloacelor mobilizate.

Insula Șerpilor – scurt istoric

Stânca Insula Șerpilor din Marea Neagră este situată la aproximativ 45 de kilometri de țărmurile României și ale Ucrainei. Insula este parte a raionului Ismail al regiunii Odessa din Ucraina.

Deși Tratatul de Pace de la Paris din anul 1947 dintre România și Puterile Aliate consfințea faptul că Insula Șerpilor aparținea României, fosta URSS a transferat și anexat ilegal Insula Șerpilor în anul 1948.

În anul 2009, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a acordat României 79,34% din platoul continental din apropierea insulei, reprezentând 9.700 de km2 (cu o adâncime medie de peste 50 de metri). Prin aceeași decizie, Ucrainei i s-au acordat 20,26% din platoul continental, reprezentând 2.300 de km2.

În urma deciziei favorabile de la Haga, România deține posesia asupra resurselor de hidrocarburi din zonă, cu o semnificație majoră pentru securitatea energetică a țării și impact important în planul rezilienței energetice naționale.

Pentru Ucraina, Insula Șerpilor reprezintă un punct strategic important, deoarece canalele navigabile din proximitatea insulei se întind pe 12 mile marine și asigură legăturile comerciale către orașele-port Odesa și Herson, cu impact în planul rezilienței economice a țării.

România și importanța Insulei Șerpilor

Think tank-ul american Atlantic Council afirma încă din august 2021 că Rusia s-ar putea folosi de ocuparea Insulei Șerpilor în a bloca în totalitate traficul maritim înspre porturile ucrainene de la Marea Neagră. În 2014, Kremlinul a anexat ilegal peninsula Crimeea și s-a folosit de această manevră spre a impune o blocadă porturilor Ucrainei din Marea Azov – Berdiansk și Mariupol.

În acest context, Kremlinul va lupta să mențină controlul asupra insulei pe viitor, spune pentru Europa Liberă Valentin Naumescu, profesor de relații internaționale. Expertul amintește de situația complicată a insulei și a apelor teritoriale din jurul acesteia, care au fost motivul unei dispute între România și Ucraina la Curtea Internațională de Justiție.

În urma procesului, statul român a obținut o suprafață de aproximativ 9.700 de kilometri pătrați din apropierea insulei (79,34%), în timp ce Kievului îi reveneau restul de 2.300 (20,26%).

După ocuparea insulei de Kremlin în februarie 2022, trupele și armamentul rusesc au ajuns la o distanță de 45 de kilometri de cel mai apropiat punct de pe țărmul României, iar odată cu ocupația, și șansa ca Rusia să devină un ghimpe în coasta autorităților de la București.

Portul Constanța, care ar putea juca un rol important în exportul de grâne blocate în Ucraina, se află la 174 de kilometri depărtare de soldații și echipamentul militar rusesc, staționat pe insulă.

Insula ar putea deveni un loc pentru depozitarea sistemelor de rachete rusești

În luna mai, Atlantic Council transmitea că lupta îndelungată pentru Insula Șerpilor reflectă rolul vital rolul micii stânci, cu o suprafață de aproximativ 0,17 kilometri pătrați, în a domina nord-vestul Mării Negre. În condițiile în care Kremlinul își poate consolida prezența pe insulă, aceasta ar putea deveni un loc pentru depozitarea sistemelor de rachete rusești.

Întrebat ce fel de arme ar putea Rusia aduce pe insulă, Valentin Naumescu a evitat să se pronunțe concret, însă a precizat că suprafața insulei permite trimiterea de elicoptere, dar probabil nu de avioane, datorită suprafeței mici a insulei.

„Rusia ar putea să aibă un control destul de important asupra nord-vestului Mării Negre, de unde poate să supravegheze și să controleze inclusiv, fiindcă distanța e mult mai mică, ceea ce se întâmplă pe țărmul românesc. Acest aspect include baza militară de la Mihail Kogălniceanu, care nu este foarte îndepărtată. Deci, practic, Rusia ar veni foarte aproape de de teritoriul României”, a continuat Valentin Naumescu.

Riscurile nu se limitează doar la monitorizarea țărmului și a activităților de teritoriul României. Problemele militarizării Insulei Șerpilor țin și de faptul ca apele vor fi constant survolate de navele armatei ruse, lucru ce va face mult mai dificilă exploatarea zăcămintelor offshore de gaze naturale. În luna mai, Parlamentul României a adoptat Legea Offshore, menită să faciliteze exploatarea gazelor din Marea Neagră și să garanteze independența statului român de gazul rusesc.

Posibilitatea unui conflict ruso-român asupra zăcămintelor de petrol din Marea Neagră

Potrivit unui studiu Deloitte, rezervele de gaze naturale din Marea Neagră sunt în jur de 200 de miliarde de metri cubi. Într-o analiză publicată de Institutul de Cercetări în Politică Externă la începutul anului 2020, experții menționau posibilitatea unui conflict ruso-român asupra zăcămintelor de petrol din Marea Neagră.

„Mi-e greu să cred că va exista dinspre Insula Șerpilor un atac al Rusiei asupra României sau asupra NATO, insula nefiind suficient de mare pentru a adăposti o bază militară propriu-zisă sau, mă rog, capacități militare ce permit pregătirea unui atac”, a concluzionat Naumescu.