Turism de izolare

În teorie, industria turismului vinde exact opusul vieții cotidiene: lipsă de stres și rutină, experiențe noi menite să aducă relaxare și bună dispoziție.

În pandemie, toate aceste ingrediente esențiale sunt serios puse sub semnul întrebării, cel puțin în cazul turismului de masă, care a explodat în ultima jumătate de secol la nivel mondial. Potrivit The Economist, în 1970, sub 200 de mili­oane de persoane își făceau vacanța în afara grani­țelor țării de origine. În 2019, numărul turiștilor plecați „afară“ s-a ridicat la 1,5 miliarde. Creșterea puterii de cumpărare, apariția internetului, popularizarea cardului bancar și reducerea restricțiilor de circulație (eliminarea vizelor) au făcut posibilă această explozie.

Anul 2020 a adus însă niște schimbări majore. Cât de relaxat mai poți să călătorești cu avionul pe distanțe lungi, când știi că riscul de infectare cu noul coronavirus e atât de ridicat? Cât de dispus mai ești să plătești un avans substanțial pentru a-ți rezerva concediul viitor, când situația e atât de vola­tilă mai peste tot? Cât de sigur ești că în timpul vacanței nu se vor impune restricții de circulație și nu vei fi forțat să intri în carantină când te vei întoarce în țară?

Evident, lucrurile se vor mai schimba după apa­riția mult-așteptatului vaccin. Dar și aici apare o întrebare: cât de repede va fi disponibil acesta pentru o pondere semnificativă din populația globului? Cu un grad de probabilitate ridicat, și anul viitor va fi compromis, mai ales când vorbim despre turismul de masă. Purgatoriul prin care vor trece cei mai mari va fi o oportunitate pentru investitorii în forme de turism nestandardizat. Ne referim la o minoritate, care merită însă toată atenția.

ÎN LOC DE TEAM BUILDING. În prima parte a lui octombrie, l-am vizitat pe Emil Munteanu, cofondatorul unei mici pensiuni retrase, cu doar 12 camere, pe Valea Doftanei. De altfel, antreprenorul este și protagonist al poveștii de copertă din numărul cu­rent al revistei. Ușor de dedus că afacerea sa a avut de suferit în perioada restricțiilor de circulație (nu este sigur că acestea vor fi ultimele), însă marea redeschidere i-a adus grade de ocupare apropiate de sută la sută. Îngropată la baza unui deal și ampla­sată la câțiva metri de râul Doftana, pensiunea este însăși definiția izolării. Mai ales că accesul către acest loc este o aventură în sine. Dacă ai un astfel de loc, pandemia te poate ajuta, dar mai trebuie să faci câte ceva pentru a-ți asigura un flux continuu. De exemplu, să găsești moduri de ambalare adaptate momentului ale aceluiași serviciu. Emil Mun­teanu spune că, de curând, a introdus în cadrul pensiunii un pachet pentru muncă de la distanță destinat corporațiilor. Cu alte cuvinte, angajatorii doritori să-și recompenseze angajații care lucrează de acasă – pentru a-i scoate din această rutină – pot să le achite câteva zile de cazare și masă.

E, dacă vreți, un substitut pentru team buildingul de altădată. Dacă va prinde con­ceptul, asta rămâne de văzut.

Turismul de izolare poate îmbrăca multe forme. NewMoney a publicat în ediția trecută un text care descrie pe larg fenomenul și potențialul acestei nișe de business. Costi Zărnescu, un antreprenor din Bacău, a creat un concept de cazare la kub, adică o căsuță din lemn amplasată oriunde există un teren cu peisaj pitoresc. Pe lângă idee, el s-a

apucat să și fabrice casele în sine și să creeze o rețea de mici investitori care cred în acest concept. Ai terenul, cumperi casa și o scoți la închiriat. Zăr­nescu spune că, în vara aceasta, cererea a depășit cu mult oferta. Iar exemplele de acest tip pot con­tinua.

UN MODEL NOU. Poate cel mai important semn că această formă de turism are perspective și după ce pandemia se va fi terminat este planul lui Dragoș Anastasiu, omul de afaceri care și-a vândut agențiile de turism din grupul Eurolines către nemții de la REWE, de a investi într-o rețea de unități cu personalitate precum cele descrise mai sus. Rețeaua ar trebui să ajungă în următorii trei ani la 25 de locații. În acest moment, omul de afa­ceri deține resortul Green Village din Delta Dunării și este acționar în complexul Valea Verde din Cund (județul Mureș).

O idee similară vrea să pună în practică și Dra­goș Petrescu, coproprietarul lanțului City Grill, pe zona de restaurante. Cu alte cuvinte, până și investitorii puternici din HoReCa vor să reconstituie afacerile de talie mare de dinainte de pandemie, punând cap la cap și microafaceri. E un model de business nou, care implică riscuri mai mici.

Desigur, este prematur să cântăm prohodul tu­rismului de masă, deși pierderile pe care industria ospitalității le va înregistra doar anul acesta se ridică la un miliard de euro. Sfârșitul pandemiei va fi similar cu o descătușare a clienților care vor vrea să recupereze anul (anii?) pierduți din cauza restricțiilor și a fricii. Cei care vor prinde gustul locurilor liniștite și mai sigure își vor păstra însă obiceiurile mult timp de acum încolo.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.