Cum ar putea fi afectată România de o criză în care ar putea intra Turcia, a 13-a cea mai mare economie din lume

Turcia este a 13-a cea mai mare economie din lume, iar problemele cu care se confruntă ar putea avea repercusiuni și asupra României.

Acest articol a apărut în numărul 47 (27 august – 9 septembrie) al revistei NewMoney

Lira turcească și-a pierdut 40% din va­loa­re în acest an, iar în prima jumătate a lunii august a avut parte de șocuri masive, pe fondul unor tensiuni dintre Guvernul de la Ankara și Casa Albă. Panica s-a răspândit cu repeziciune pe piețele bur­siere globale, în contextul în care pră­bușirea monedei este doar o conse­cință a unor probleme structurale complicate. Investitorii privesc cu neîncredere modul în care sunt luate deciziile economice și monetare. Marea lor temere este că si­tua­ția poate scăpa oricând de sub control, dar și că Turcia nu va cădea singură.

„În cel mai conservator scenariu, Turcia va suferi o criză economică. Există, de asemenea, un risc foarte mare să intre în incapacitatea de a-și plăti datoria străină, fie cea privată, fie cea publică (estimată la circa 40% din PIB, n.r.)“, spune, pentru NewMoney, John Hardy, director de stra­tegie valutară la banca daneză de inves­tiții Saxo Bank.

Și, deși Turcia pare izolată, riscul de con­tagiune nu poate fi ignorat. Iar contagiunea este de cele mai multe ori „eva­zivă“. Ea poate surprinde, căpătând o am­ploare aproape imposibil de anticipat, sau se poate „răsufla“, consumându-se ra­pid și fără prea mari pagube. Econo­miștii nu se feresc totuși să afirme că sta­tele emergente ar putea fi afectate de o criză a lirei, și a Turciei, în ansamblu. De altfel, randul din Africa de Sud, rubla ru­sească și rupia indiană s-au depreciat pe fondul tensiunilor legate de tarifele vamale impuse recent de Statele Unite asupra unor categorii de produse turcești.

IMPACT LOCAL. Turcia este cel mai mare partener comercial al României din afara Uniunii Europene. Companiile locale au rea­lizat anul trecut exporturi de aproape 2,1 miliarde de euro în Turcia, reprezen­tând 3,3% din valoarea totală a exporturilor românești. În perioada 1991-2017, va­loarea totală a exporturilor către Turcia a fost de 34,5 miliarde de euro, anul de vârf fiind 2011, când mărfuri românești în va­loare de 2,7 miliarde de euro au ajuns pe malul Bosforului. România are totuși o balanță comercială negativă cu Turcia, valoarea importurilor fiind superioară. Anul trecut, acestea au fost de peste trei miliarde de euro, în creștere cu 18,1% față de 2016.

PROBLEMA TURCIEI. Deprecierea lirei duce automat la creș­terea competitivității mărfurilor turcești. Importurile din Turcia devin mai ieftine. Pe de altă parte, exportatorii ro­mâni ar putea în­tâmpina pro­bleme având în vedere că turcii vor trebui să scoată mai multe lire din buzunar, existând riscul ca nivelul măr­furilor li­vrate să scadă. Asta în con­di­țiile în care România are deja o mare pro­blemă cu deficitul comercial. În primele șase luni din acest an, valoarea importurilor a fost cu 6,5 miliarde de euro mai mare decât cea a exporturilor. Deficitul comercial al României a fost, în primul semestru, cel mai mare din regiune, în contextul în care zece state europene, în frunte cu Germa­nia, au avut parte de surplus (au exportat mai mult decât au importat). Nivelul acestui deficit este important deoarece influențează cursul de schimb leu-euro. Dacă România importă mai mult, cererea de euro pentru achitarea acelor mărfuri crește. Dacă nu este com­pensată de expor­turi, adică o cerere de lei, moneda locală se depre­ciază. Pră­bu­șirea lirei încurajează importurile de pro­duse tur­cești, mai ief­tine, dar descura­jează exporturile, amplificând tensiunile asupra ba­lanței comerciale a României.

Deși panica de la ju­mătatea lunii august a fost generată de un incident punctual, Turcia se află de câțiva ani pe lista statelor supravegheate atent de investitori. După recâștigarea alegerilor, în iunie, președintele Recep Tayyip Erdogan și-a numit ginerele în fruntea Trezoreriei și a Ministerului de Finanțe. Prin intermediul său, Erdogan a pus presiune pe banca centrală să nu majoreze dobânda-cheie de politică mone­tară, decizie care ar fi apărat lira și ar fi luptat împotriva infla­ției. Președintele turc se opune vehement creșterilor de do­­bândă, pe care le-a catalogat drept „mama și tatăl tuturor rău­rilor“, el fiind adeptul teoriei că acestea duc la majorarea prețurilor.

Însă, din dorința de a demonstra capa­citatea Turciei de a fi independentă financiar, autocratul a făcut opusul – specia­liștii sunt de părere că statul va apela ine­vitabil la ajutor extern, în ciuda decla­­­ra­țiilor încrezătoare ale ministrului Fi­nan­țelor, Berat Albayrak, potrivit cărora Turcia va ieși mai puternică din criza mone­tară în care pare să se scufunde.

CONSECINȚE. Deși tensionată, situația din Turcia ar putea afecta România mai mult indirect. „Dacă investitorii globali vor fi tentați să își re­ducă expunerile asupra țărilor emergente, acest lucru poate genera un lanț de evenimente care să de­termine ieșiri de capital din aceste state și implicit crește­rea primelor de risc afe­rente acestor state“, spune Hardy.

În opinia sa, Turcia pune jar pe foc într-o Europă care are multe incendii de stins sau măcar de ținut sub control. Unul dintre acestea este Italia și o even­tuală ieșire a sa din zona euro. În cel mai pesimist scenariu, contagiunea va însemna o retragere masivă a investitorilor în cel mai neprielnic moment cu pu­tință.

Adică, avertizează Hardy, la izbucnirea următoarei recesiuni – „poate anul viitor sau în 2020“.

Relații strânse

Turcia este un important partener comercial al României, cu toate că importăm de aici mai mult decât exportăm. Nici investițiile turcești nu sunt de ignorat, cu toate că unele sunt „mascate“ de structuri de tip holding.

• Comerț. Turcia este al șaptelea cel mai mare parte-ner comercial al României și cel mai mare din afara UE. Valoarea mărfurilor livrate anul trecut către Turcia a fost de 2,1 miliarde de euro, res-pectiv 3,3% din valoarea exporturilor românești. În ceea ce privește importurile, Turcia se află pe locul opt, fiind a doua cea mai mare țară non-UE, după China, în funcție de valoarea mărfurilor livrate României.
• Companii. În România activează în jur de 7.000 de companii cu capital turcesc, printre care două bănci (Garanti și Credit Europe – operate prin sucursale înre-gistrate în alte state europene), producătorul de electrocasnice Arcelik, deținătorul fabricii Arctic, retailerul de modă Waikiki sau Yildiz Holding, care deține printre altele fabrica de dulciuri Ülker din Popești-Leordeni.
• Investiții. Valoarea investițiilor străine directe (ISD) atrase de România din Turcia s-a ridicat la 449 de milioane de euro în 2016, potrivit celor mai recente date ale BNR.

FOTO: Guliver / Getty Images