Trump Tower, turnul oligarhilor ruși

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Slăbiciunea lui Trump față de Rusia continuă să fie un mister. Legăturile datează încă din anii ’90, când actualul președinte era deja un mogul imobiliar în SUA. Multe dintre proiectele sale gigantice au devenit destinații pre­dilecte pentru banii oligarhilor ruși sau ai celor din fostul spațiu so­vie­tic.

Undeva la etajul 78, apartamentul de lux al unui rus acuzat cândva de extorcarea unui oligarh. La etajul următor, un bijutier uzbek anchetat pentru spă­lare de bani, executat pe o stradă din Manhattan. În sfârșit, patru etaje mai sus, stă un politician ucrainean prorus al cărui partid l-a angajat la un moment dat pe Paul Manafort, fost consilier al actualului președinte al SUA.

Când, în urmă cu două decenii, a început construcția clădirii Trump World Tower amplasate în United Nations Plaza 845 (cu cele 90 de etaje, era la acel moment cea mai înaltă clădire din America), nivelurile superioare, mult mai scumpe, au atras oameni extrem de potenți care știau să facă mulți bani în și din fostul spațiu sovietic. Trump avea nevoie de clienți care să chel­tuiască mult. A renegociat suma de 1,8 miliarde de dolari sub formă de obli­gațiuni speculative de mare risc pentru complexul său turistic Atlantic City, iar turnul a fost construit practic pe un munte de datorii către băncile germane. După cum el însuși nota în cartea „Arta revenirii“, „a fost un moment care mi-a strivit ego-ul, a trebuit să mă căciu­lesc în fața bancherilor“.

Slăbiciunea lui Trump față de Rusia continuă să fie un mister, dar numeroasele tranzacții făcute cu oameni de afa­ce­ri cu legături în fostul spațiu sovietic pot oferi ceva indicii. „Am avut cumpă­rători importanți din Rusia, Ucraina sau Kazahstan“, mărturisește Debra Stotts, agent de vânzări care s-a ocupat de vânzarea apartamentelor din turn. Cele mai de sus etaje au rămas ani de zile nevândute, dar o treime din apartamentele vân­dute între etajele 76 și 83 au fost luate de persoane sau companii cu legături în Rusia sau în statele vecine acesteia, po­trivit unei anchete a Bloomberg, care a presupus câ­te­va zeci de interviuri și consultarea a sute de documente publice înre­gistrate în perimetrul New Yorkului.

SALVAREA. Anii ’90 au fost o perioadă grea pentru Trump. Cei care l-au ajutat atunci să depășească momentul sunt oameni cărora, ulterior, le-a arătat toată loia­litatea sa. Consilierul prezidențial Kelly­anne Conway și Michael Cohen, avocatul său personal, se numără printre cei care au cumpărat în turn. Cohen și-a convins și niște rude de prin Ucraina să cumpere. Majoritatea au fost cumpărate de pe planșă la un preț rămas nedezvăluit.

Cu două luni înainte ca Trump să în­ceapă construcția turnului (octombrie 1998), Rusia nu și-a putut achita o datorie de 40 de miliarde de dolari, rubla era în picaj, iar câteva dintre marile bănci ru­sești au început să se prăbușească. Mili­onarii ruși s-au grăbit să-și scoată banii din Rusia, iar investițiile imobiliare puteau fi un plasament sigur în străi­nă­tate. Sunt preferate și azi pentru a muta lichi­di­tăți din surse discutabile pentru că ne­cesită puține raportări. La acel moment însă, cumpărătorii s-au lovit de o penurie de proiecte disponibile în care să-și poată plasa banii. Turnul lui Trump, inaugurat în 2001, s-a dovedit un proiect extrem de oportun pentru banii rusești.

Sam Kislin, un imigrant ucrainean, a facilitat achiziția cu credit ipotecar pentru o serie de cumpărători ai apartamentelor din turnul lui Trump. Ceva destul de neobișnuit pentru că s-au dovedit a fi sin­gurele operațiuni de acest gen făcute de Kislin vreodată în New York, potrivit datelor publice.

Cu două decenii înainte, Kislin i-a vândut lui Trump circa 200 de televizoare pe credit. „I-am dat termen de 30 de zile și mi-a achitat înapoi datoria fix la termen“, își amintește Kislin, în vârstă de 82 de ani acum. Televizoarele erau comandate pen­tru hotelul Commodore pe care Trump îl cumpărase în 1976 de la Hyatt Corp.

LEGĂTURI CU RUSIA. Trump a cumpărat televizoarele de la magazinul de electro­ni­ce pe care Kislin îl deschisese în New York împreună cu Tamir Sapir, un imigrant din Georgia. Sapir s-a îmbogățit ulterior din comerțul cu petrol rusesc. A investit în imobiliare în New York și a de­venit în timp partener cu Trump în pro­iectul Trump SoHo, un punct central în anchetele privind legăturile financiare pe care actualul președinte al SUA le-ar avea cu Rusia și cu banii rusești discutabili. Sapir a murit în 2014.

Kislin a coordonat campania de strângere de fonduri a viitorului primar al New Yorkului, Rudolph Giuliani. Anchetat de FBI în anii ’90 pentru acuzații de spălare de bani proveniți din Rusia, Kislin nu a fost niciodată pus sub acuzare și ple­dează și azi nevinovat.

În cazul turnului Trump, Kislin a emis o ipotecă pentru Vasili Salygin, reprezentant oficial al Partidului Ucrainean al Regiunilor legat direct de președintele rus Vladimir Putin, pentru achiziția unui apar­tament la etajul 83. Mandatul lui Salygin a coincis cu cel al lui Paul Mana­fort, consilier al partidului. Manafort a devenit apoi directorul de campanie al lui Trump, până când devoalarea legătu­rilor lui cu Rusia și criticile tot mai dure l-au determinat în final să renunțe la res­pectiva poziție.

În 2002, International Realty, divizie a Sotheby, a făcut echipă cu compania ru­sească Kirsanova Realty pentru a impulsiona vânzarea apartamentelor din turnul lui Trump. În cadrul unei recepții des­fășurate la Moscova, în hotelul Balt­schug Kempinski, turnul a fost promovat alături de complexul rezidențial Trump’s West Side și clădirea acestuia în Columbus Circle.

În iulie 2003, Eduard Nektalov, proprie­tarul unui business cu diamante originar din Uzbekistan, a cumpărat un apartament la etajul 79 cu 1,6 milioane de do­lari. A fost anchetat de agenții federali pentru spălare de bani. Nektalov și-a vândut proprietatea la o lună după ce a cum­părat-o cu un profit de 500.000 de dolari. După mai puțin de un an, Nektalov, despre care s-a zvonit că ar fi colaborat cu autoritățile, a fost împușcat în plină stra­dă pe Sixth Avenue (Manhattan).

Simultan cu construcția turnului, dezvoltatorul Gil Dezer și tatăl său, Michael, construiau un complex rezidențial în Sunny Isles Beach (Florida). „Rușii iubesc brandul Trump“, spune acesta, adăugând că rușii și americani de origine rusă au cumpărat între 200 și 2.000 de apartamente în clădirile lui Trump. Rușii au luat cu asalt proiectele dezvoltate de Trump între 2001 și 2007, ajutându-l astfel pe actualul președinte să iasă cu bine din colapsul imobiliar, mai spune Gil.

„Trump Organization este un brand glo­­bal și, ca orice companie imobiliară, a avut clienți cu origini extrem de variate și diferite“, spune Amanda Miller, vicepre­ședinte în cadrul companiei. „Fascinația presei de a crea o poveste care nu există duce într-o direcție greșită.“

În 2008, Donald Jr., fiul cel mare al actualui președinte, mărturisea că „o groa­ză de bani vin dinspre Rusia“. Nu s-a înțeles niciodată clar la ce s-a referit și nici azi nu ar putea fi folosită drept o ex­pli­cație pentru atitudinea prietenoasă a lui Trump față de Moscova. O parte din răspuns ar putea fi găsit în sutele de mili­oa­ne de dolari care au salvat afacerea imo­biliară a lui Trump într-un context eco­nomic extrem de vulnerabil.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Built to impress” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Mogulul imobiliarelor din New York, Trump, deține mai mulți zgârie-nori în cea mai cunoscută metropolă americană.[/vc_column_text][vc_column_text]

• ORGANIZAȚIA. Condusă între 1971 și 2017 chiar de Trump din poziția de președinte, Trump Organization este un conglomerat internațional cu capital integral privat ce-și are sediul în Trump Tower.
• INVESTIȚII. Compania deține, administrează, investește și construiește proiecte rezidențiale, hoteluri, stațiuni de vacanță, blocuri de apartamente și terenuri de golf în diferite țări. Are 515 de filiale și entități, iar 264 dintre ele poartă numele lui Trump, alte 54 – inițialele lui.
• VALORI. La nivelul anului 2015, valoarea portofoliu-lui imobiliar era estimată la 3,5 miliarde de dolari – cea a proprietăților comerciale la 1,3 miliarde de dolari, iar cele rezidențiale la 410 milioane de dolari.
• REFUGIU. În timpul crizei financiare din 1997, mulți ruși și-au parcat banii în SUA. Investițiile imobiliare sunt de cele mai multe ori preferate pentru a muta lichidități din surse discutabile, întrucât necesită puține raportări.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Articol preluat din BloombergBusinessweek

de Caleb Melby și Keri Geiger; adaptare de Mimi Noel

Cu contribuția lui Michael Smith, Alexander Sazonov și Polly Mosendz

FOTO: Guliver / Getty Images