Tragedie cu repetiție? Ce (nu) au învățat autoritățile din accidentul de acum trei ani din clubul Colectiv

NewMoney 30/10/2018 | 11:11 Ştiri
Tragedie cu repetiție? Ce (nu) au învățat autoritățile din accidentul de acum trei ani din clubul Colectiv

În România, mii de spații, printre care sute de localuri, încă nu au autorizație de securitate la incendiu, iar spitalele puse la punct pentru îngrijirea corectă a persoanelor care au suferit arsuri grave lipsesc. Se întâmplă la fix trei ani de la tragedia de la Colectiv, pentru care anchetele penale nu au găsit încă vreun vinovat.

Au trecut trei ani de la unul dintre cele mai tragice evenimente din istoria recentă a României, incendiul din clubul Colectiv. În seara de 30 octombrie 2015, câteva sute de tineri se aflau în clubul amenajat în fosta fabrică Pionierul din centrul Bucureștiului, la un concert susținut de trupa rock Goodbye to Gravity. La ora 22.32, artificiile de pe scenă au aprins suprafața unuia dintre stâlpii de susținere, iar focul s-a extins în întreg clubul, în doar un minut și 19 secunde, după cum au constatat, ulterior, anchetatorii. Pe loc sau în agonia zilelor care au urmat, au murit 65 de oameni, majoritatea tineri, iar alți aproape 200 au fost răniți.

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a declarat, în urmă cu câteva zile, că statul poate da oricâte legi şi amenzi şi poate face nenumărate controale, dar dacă regulile nu sunt respectate, riscul va fi mereu prezent în localurile din România. „Din punct de vedere al incendiilor, ce s-a făcut în ultimii trei ani diminuează riscul ca situaţia să se repete. Oricât am face noi legi, dacă  în capul cuiva este să încalce legea şi să nu respecte prevederile, riscul este acolo. Nu poţi să pui un pompier lângă fiecare locaţie şi un poliţist lângă fiecare, să nu fure. Asta depinde de oameni”, a spus Arafat, arată News.ro.

La nivel național, funcționează aproape 1.200 de cluburi și discoteci, dintre care 280 (peste 23%) nu dețin autorizație de securitate la incendiu, potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), citat de News.ro. Principalele deficienţe găsite, în urma controalelor inopinate, în ceea ce priveşte apărarea împotriva incendiilor sunt improvizaţiile la instalaţia electrică, nemarcarea cu iluminat de siguranţă a căilor de evacuare şi a hidranţilor interiori, deficienţe privind existenţa şi funcţionalitatea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor, lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu, nerealizarea de lucrări de întreţinere şi de reparare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor.

În ultimii trei ani, 117 localuri au fost închise, în veme ce alte circa 350 și-au suspendat activitatea, notează Știrile Pro TV. Doar 67 de obiective închise de pompieri au fost redeschise. România are 58.279 de cluburi, baruri, discoteci, săli aglomerate, malluri, unităţi turistice de cazare, de comerţ şi de alimentaţie publică, dintre care pentru 3.237 (6%) mai este necesară obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu. Celelalte obiective fie au obţinut autorizaţia, fie nu au nevoie de ea, spun autoritățile.

„Colectiv este în fiecare zi în multe spitale din România”

Alexandra Furnea, o supravieţuitoare a incendiului din Colectiv, a povestit cum a depășit momentele teribile, cum i-au fost tratate rănile într-un spital din România și cum a făcut progrese cu ajutorul medicilor din Germania. „În Germania am înţeles ce înseamnă să îţi pese de arşi. Să gândeşti un sistem întreg prin care să îi sprijini în aşa fel încât să nu rămână mutilaţi şi să nu aibă coşmaruri din cauza condiţiilor din spitale”, a relatat tânăra, potrivit News.ro.

În România, spune Alexandra, nu există niciun spital care să aibă tot ce trebuie pentru înrijirea arşilor, nu sunt saloare sterile, nu există protocol pentru realizarea igienei plăgii arse, nu sunt materiale moderne, pansamente speciale care să accelereze vindecarea, şi nici empatie din partea medicilor faţă de durerile pe care le are un ars, nu există un program de recuperare medicală pentru arşi, iar echipamentele compresive sunt extrem de scumpe, în timp ce cremele şi produsele de îngrijire pentru ars sunt considerate cosmetice de către CNAS, aşa că nu sunt decontate, nu sunt spitale pentru arşi.

Situaţia arşilor s-a înrăutăţit în România după anul 2015, mai spune Alexandra Furnea. Pacienţii sunt externaţi cu plăgi deschise de teamă să nu se infecteze în spital, pleacă fără să fie informaţi despre vreun protocol de îngrijire şi fără o reţetă medicală. „La noi, te spală cum pot, cu duşul, cu apă de la robinet, cu ser fiziologic, cu soluţie de antibiotic, te ung cu o cremă usturătoare şi ineficientă, apoi te înfăşoară în comprese aşa-zis sterile. Crema se topeşte, curge pe sub pansamente, se amestecă cu secreţiile plăgii şi, în final, tifonul se lipeşte de răni, se agaţă de ele şi se desprinde cu tot cu coji, cu tot cu grefe, cu tot cu carne. Fără anestezie. La noi, oamenii umblă cu ulcere pe piele, pentru că nu îşi permit să se îngrijească. Pleci fără compresive, fără produse speciale, handicapat, infectat şi fără speranţă. (…) Colectiv este în fiecare zi în multe spitale din România. În multe instituţii din România. În multe suflete din România. Colectiv este de fiecare dată când un om moare pentru că medicamentul de care are nevoie nu este de găsit”, a mai spus cea care a avut norocul să scape cu viață din incendiul de la Colectiv.

Cătălin Scânteie (chitarist şi actor) şi Sanda Scânteie (asistent medical) au fost împreună la concertul de acum trei ani din clubul Colectiv. El spune că nu s-a schimbat nimic după Colectiv şi că evenimentul începe să fie dat uitării „Nu s-a schimbat nimic! (…) nu condamn pe nimeni din cauză că evenimentul începe să fie uşor-uşor dat uitării… Asta e viaţa!”, spune Cătălin Scânteie.

Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv, al cărui fiu, Alexandru, de 22 de ani, a murit în tragedie, descrie luna octombrie ca fiind luna Colectiv, luna vinovăţiei şi a speranţei. „Pe 9 Decembrie este Ziua Internaţională a Luptei Anticorupţie. Asta este o greşeală, pentru că ziua reală a luptei anticorupţie ar trebui să fie 30 Octombrie. Mai ştiţi? Este ziua care a produs moartea a 65 de tineri ieşiţi în centrul capitalei europene Bucureşti, să vadă un concert. Este ziua care ne-a confirmat că spaţiile publice funcţionează fără autorizaţii de orice fel, doar cu balcanica şpagă cerută şi primită de funcţionari publici. Este ziua în care am făcut cunoştinţă cu politicul idiot, corupt, mincinos, lăudăros, nepriceput, laş, hoţ şi criminal”, a spus Eugen Iancu.

În luna februarie, Judecătoria Sectorului 4 a început judecarea pe fond a dosarului „Colectiv” în care sunt acuzaţi de ucidere din culpă patronii clubului şi administratorii firmei care a pus artificiile în seara concertului. În dosarul „Colectiv” s-au constituit părţi civile 139 de persoane, 11 spitale şi cinci instituţii. Dosarul „Colectiv” a ajuns la Judecătoria Sectorului 4 în 28 aprilie 2016, când a intrat în procedură de cameră preliminară.

Iar după trei ani totul este la fel ca înainte. Doar că lipsesc 65 de oameni.

 


FOTO: Mediafax

← Close