Totul despre voucherele de vacanță. În ce condiții vor beneficia bugetarii de promisiunea Guvernului
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
Acest articol apare în numărul 21 (7-27 august) al revistei NewMoney
„Fiecare bugetar va primi un voucher de vacanță, cel târziu de la 1 iulie“, anunțau guvernanții în prima jumătate a anului. Termenul-limită a trecut de ceva vreme, iar angajații din administrație nu știu nici măcar cum arată voucherele. Jucătorii din turism le așteaptă și ei.
Uite voucherul, nu e voucherul. Cam așa s-a jucat Guvernul cu „subvenționarea“ vacanțelor bugetarilor încă din iunie 2015, când actuala formulă a legii care prevede acordarea tichetelor de vacanță a fost promulgată de președinte. Și să o spunem de la început, un act normativ în vigoare și aplicat în sistemul privat, cu efecte deja vizibile pe piața turismului. Anul trecut, angajații în sistemul privat beneficiari ai acestor tichete au cumpărat vacanțe de 10 milioane de euro. În tot acest timp, înspre zona sectorului public au plecat doar promisiuni.
CREȘTERILE DE PE HÂRTIE. Povestea voucherelor de vacanță este însă ceva mai veche. Alin Burcea, proprietar al agenției de turism Paralela 45 și președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), așteaptă de 16 ani ca lucrurile să se clarifice în privința acestora. Ideea unor facilități pentru angajați, dar și a unui sprijin substanțial pentru turismul românesc a încolțit încă din guvernarea Adrian Năstase. „Totul a început în 2001, pe când eram secretar de stat în Ministerul Turismului, în urma unei discuții cu un lider de sindicat“, își amintește Alin Burcea.
Ideea de bază era ca salariații să beneficieze prin contractul de muncă de zile de vacanțeă plătite de către angajator. Ulterior, s-a venit cu propunerea ca aceste tichete să fie valabile doar pentru destinațiile din România, pentru a susține și promova astfel turismul intern.
După mai multe dezbateri, tichetele de vacanță au fost adoptate printr-o ordonanță de urgență în 2009. Numai că, pe fondul crizei, acordarea lor a fost sistată în sistemul public, și apoi restricționată în fiecare an prin act normativ. Evident, nici instituțiile publice nu prevedeau în bugete bani pentru aceste tichete. De ele beneficiau însă angajații din sistemul privat, existând companii care aveau prevăzute în contract prime de vacanță. Banii puteau fi utilizați atât pentru vacanțele în țară, cât și pentru cele în străinătate.
Însă aceste prime erau impozitate la fel ca salariul, cu 74%. Ulterior, prin Legea nr. 173/2015, aflată acum în vigoare, legiuitorul a acceptat propunerile partenerilor sociali de a impozita voucherele de vacanță cu 16%, le fel ca în cazul tichetelor de masă. Legea prevede ca fiecare angajat să primească cel mult șase vouchere cu o valoare nominală egală cu cea a salariului minim.
Pentru că în sectorul public nu sunt bani, Guvernul promisese la începutul anului acordarea unui voucher pentru fiecare salariat. O adevărată mană pentru industria turismului, care – la o valoare de 1.450 de lei pentru un voucher (circa 300 de euro) – „ar urma să aibă încasări de 360 de milioane de euro pe an“, după cum estimează Burcea. Și asta într-o industrie a turismului cu o piață anuală de peste un miliard de euro.
SE MODIFICĂ MODIFICAREA. În realitatea de dincolo de calculele pe hârtie, instituțiile publice nu au prevăzut bugete pentru această facilitate. O variantă de ultimă oră propusă de Guvern este ca instituțiile publice să-și restrângă cheltuielile astfel încât să poată oferi și vouchere de vacanță. „Practic, ordonatorii principali de credite ai instituțiilor publice trebuie să reducă din cheltuieli să facă realocări bugetare așa încât să găsească bani pentru vouchere“, explică liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, care mai spune că voucherele ar urma să fie distribuite de acum până la jumătatea anului viitor. Ca și în cazul unor măriri salariale, instituțiile de stat sunt în situația de a tăia din bani de la alte capitole bugetare cum ar fi chiar investițiile, pentru a trimite oamenii în vacanțe.
Dacă bugetarii încă mai speră la minuni în urma rectificării care va avea loc în august, Hossu crede că Guvernul nu va aloca bani pentru vouchere. Prin urmare, fiecare instituție se descurcă cum poate. Iar mediul de afaceri din turism continuă să aștepte o rezolvare.
„Noi așteptăm încă o clarificare a actelor normative legate de vouchere“, spune Marian Alecu, acționar minoritar al City Grill și investitor în domeniul HoReCa. Antreprenorii din industria ospitalității sunt surprinși de decizia guvernanților de a oferi din decembrie 2018 voucherele de vacanță sub formă de bani, și nu de tichete, ori carduri. „Scopul acestor vouchere ar putea fi deturnat dacă sunt achitate în bani“, crede Alecu.
Practic, cei din industria turismului se tem că bugetarii ar putea cheltui banii în alte scopuri decât pe vacanțe în țară. „Cine are capacitatea de a controla ce fac cu banii 1,2 milioane de oameni?“ (numărul de angajați din sectorul public, n.r.), se întreabă, retoric, Alin Burcea. El spune că sistemul voucherelor este funcțional în sectorul privat și estimează încasări de 15 milioane de euro până la sfârșitul anului prin intermediul acestora. Și asta în condițiile în care în 2016 voucherele de vacanță au reprezentat zece milioane de euro din încasările totale ale operatorilor din turism.
Cele mai multe dintre acestea au fost orientate de beneficiari către turismul balnear, sector în care s-au făcut cele mai multe investiții în ultimii doi ani. În 2015, la promulgarea actualei legi a voucherelor de vacanță, operatorii din turism estimau un potențial de creștere a pieței turismului local de aproape 500 de milioane de euro, într-un termen de doi-trei ani de la aplicarea actului normativ. Numai că socoteala de acasă a jucătorilor din turism nu s-a potrivit cu realitatea din târgul bugetar. Și nu e doar cazul lor.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Promisiuni, promisiuni” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Execuțiile bugetare modeste au făcut Guvernul să amâne ori să întârzie mai multe măsuri promise în campania electorală.[/vc_column_text][vc_column_text]
- FISCALITATE. Reducerea TVA până la 18% este amânată cu un an, până în 2019.
- IMOBILIARE. Eliminarea cotei TVA de 5% pentru achiziția unei locuințe nu a mai fost aplicată de la 1 martie 2017.
- INVESTIȚII. Înființarea Fondului Suvern de Dezvoltare și Investiții – care ar urma să ajungă la 10 miliarde de euro până în 2020 – încă este viu discutată/disputată.
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO: Guliver / Getty Images
