Totul despre construcțiile verzi: Care este procedura de certificare a unei clădiri eco

Autor:  Andrada Ghira

Eticheta „verde“ asociată unei clădiri obișnuia să fie (și) un instrument de marketing. Astăzi, ineditul a devenit normali­tate, iar rezidențialul este următorul segment pe care se așteaptă o creștere a ce­­rerii de certificări eco.

 Acest articol a apărut în numărul 57 (21 ianuarie – 3 februarie 2019) al revistei NewMoney

Orice clădire are impact direct asupra mediului înconjurător. În timpul construcţiei, al utilizării sau chiar și atunci când este renovată, o clădire folosește apă, energie, generează deșeuri și degajă emisii dău­nă­toare. Toate acestea au dus la crearea de standarde ecologice, certificări și sisteme de rating, al căror scop este să reducă impactul asupra mediului înconjurător. În Europa, primul sistem de acest fel a apărut în anii ’90, în Marea Britanie – BREEAM –, urmat în 2000 de sistemul LEED, în Statele Unite ale Americii. De altfel, aceste două tipuri de certificări sunt și cel mai des în­tâlnite la clădirile din România.

NOUA NORMALITATE. Piața certificărilor verzi ale clădirilor comerciale a început să se contureze și în România în urmă cu zece ani, când o astfel de certificare era mai ales o „momeală“ de marketing. De la pri­ma clădire de birouri certificată BREEAM pe plan local, Lakeview din

Bu­cu­rești, ten­dința a prins contur și a con­tinuat și pe timp de criză, transformân­du-se în norma­litate. În 2018, peste 30 de noi clădiri au fost certificate sustenabil la nivelul întregii țări.

„Am început să vedem dezvoltatori sau constructori care își dezvoltă divizii pro­prii de sustenabilitate, ceea ce înseamnă că vor să încorporeze cât mai devreme în procesul de dezvoltare aspectele sustenabile ale unei dezvoltări. Ieșim ușor din sfe­ra marketingului și începe să cântă­rească destul de mult în alegerea unui spațiu de birouri dacă acesta este eficient, productiv sau sănătos“, spune Oana Sta­matin, director Green Certifications and Building Surveying, Real Estate Management Services în cadrul Colliers International România.

Toate clădirile de birouri de clasa A li­vrate anul trecut, dar şi cele planificate pentru finalizare anul acesta trec printr-un proces de certificare. „Chiriașii se uită dincolo de certificat și caută spații cu o calitate a aerului proaspăt crescută, cu acces la lumină naturală, cu un confort termic cres­cut, dar și cu un cost al utilităților pe metru pătrat mai eficient decât în alte clă­diri“, detaliază Oana Stamatin.

COSTUL CERTIFICĂRII. Folosirea de elemente și materiale care reduc impactul asupra mediului înconjurător şi care duc la economii pe partea operaţională presupune însă un efort suplimentar pentru dezvoltator. În cazul BuildGreen, de exemplu, acesta s-a încadrat de regulă într-un interval de 1-3%, fără a depăși 5% din va­loa­rea investiției în proiectele certificate, spune  Răzvan Nica, directorul companiei. BuildGreen este liderul pieței locale de con­sultanță în domeniul proiectării, dez­voltării și certificării clădirilor sustenabile din România.

În cazul proprietarilor de birouri fără certificare, costurile variază în funcție de momentul în care se ia decizia de a se certifica proiectul, completează Oana Stamatin. Cu cât este mai devreme, din fazele in­cipiente de proiectare, costurile se pot eficientiza și vor fi mai mici sau în funcție de nivelul de certificare dorit. Certificări precum LEED Platinum sau BREEAM Outstanding vor solicita un buget mai mare de construcție. Investiția ușor mai mare duce la un consum de energie redus cu 25-35% pentru certificările Excellent sau Gold/Platinum.

REZIDENŢIAL ECO. Segmentul rezidențial devine și el din ce în ce mai competitiv, iar dezvoltatorii încep să aplice noile soluții tehnice și la blocurile de locuinţe. Pro­iectele de lux le includ încă din faza de hâr­tie, iar tendința este și un rezultat al faptului că angajații din clă­dirile de birouri certi­fi­cate au remarcat be­neficiile de confort și calitate, iar acum și-ar dori să le regă­sească și acasă, mai spune Răzvan Nica. Numărul ansamblurilor care solicită certificarea „verde“ a crescut simțitor. Consi­liul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) are înregistrate 22 de pro­iecte în vederea obținerii certificării pe schema Locuințe Verzi, raportat la doar unul sau două pro­iecte certificate BREEAM în urmă cu doar câțiva ani. „Cred că în doi-trei ani proiec­tele cu peste 100 de apartamente vor apli­ca pentru o astfel de sche­mă de certificare. În piață sunt pro­iecte certificate sau în curs de certificare în majoritate din ca­te­­goria premium, cum sunt cele dezvoltate de One United, dar și proiectul Luxuria dezvoltat de Impact Development în zona Expoziției, acesta fiind și primul proiect rezidențial major certificat BREEAM“, spu­ne directorul BuildGreen.

Schema națională pentru Locuințe Verzi pregătește industria pentru reglementările Strategiei Europa 2020 privind clădirile cu consum de energie zero, reducerea deșe­u­rilor din construcții, folosirea materialelor non-toxice și reducerea impactului pe care producerea acestor materiale îl are asupra mediului. Pe lângă certificarea verde, Consiliul a lansat împreună cu două bănci cre­dite pentru achiziţia locuințelor „verzi“. Astfel, locuințele certi­fi­cate de RoGBC pot fi cumpărate prin creditele imobiliare Casa Ta Verde, de la Raif­feisen Bank, și Alpha Green, de la Alpha Bank.

LOCUINŢE ACCESIBILE. Ansamblurile rezi­dențiale construite în ultimii ani nu mai pot candida pentru eticheta „verde“, şi asta pentru că, în prezent, certificările existente în piață se adresează construcţiilor noi. Și chiar dacă piața locuințelor „verzi“ este dominată de locuințe premium, care se adresează unor categorii cu venituri consistente, sunt și dezvoltatori care în­cearcă să nu-i ocolească nici pe cei care nu-și permit luxul „verde“. AFI Europe Ro­mâ­nia, de exemplu, investeşte 16 milioane de euro în primele 200 de locuințe din pro­iectul AFI City din București, care a intrat anul trecut în faza de pre-certificare a RoGBC.

„AFI City este primul proiect rezidențial care, datorită amplasamentului (terenul fostei fabrici Laromet din Bucureștii Noi, n.r.) cred că nu se adresează doar clien­ților premium. Cred că dezvoltatorul, având în portofoliu mai multe clădiri de birouri, în majoritate ocupate de companii din secto­rul IT, a înțeles foarte bine care sunt cerin­țele viitorilor cumpărători. AFI City se va adresa acestei noi generații de cumpără­tori.

TAXE REDUSE. În timp ce autorităţile din Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi au înţeles că trebuie să susțină dezvoltările sustenabile prin oferirea de facilități fiscale pro­prie­tarilor de clădiri „verzi“ – prin reduceri de până la 50% din impozitul anual datorat pe clădiri –, acest lucru nu s-a întâmplat însă și în Capitală.

„Ar fi recomandată o astfel de schemă și pentru București, dar probabil într-o for­mă mult mai stringentă, în care facilită­țile fiscale să fie acordate clădirilor cu un nivel foarte înalt de certificare sau cu efi­ciență energetică maximă“, spune Oana Stamatin.

Din strategia Europa 2020

Toate clădirile fina­lizate începând cu 2020 trebuie să respecte noi norme.

• EFICIENȚĂ SPORITĂ. Printre cerințe se nu­mără și o creștere cu 20% a eficienței energetice.
• Fără emisii. Eliminarea emisiilor de dioxid de carbon ale parcului imobiliar, responsabil pentru 36% din totalul emisiilor de dioxid de carbon din UE.
• PUSE ÎN PRACTICĂ. Este necesară implementarea unor soluții performante de climatizare, ventilație, izolație.

FOTO: Guliver / Getty Images