Topul profitabilității: Ce bănci le-au adus acționarilor cei mai mulți bani în ultimul deceniu

Trăgând linie, băncile de la nivel local au ieșit pe plus în ultimul deceniu, în ciuda crizei care le-a înroșit bilan­țu­rile. Profiturile se apropie de maxi­mele isto­rice din perioada de boom, dar și economia de capacitatea maximă.

 Acest articol a apărut în numărul 48 (10-23 septembrie) al revistei NewMoney

Băncile din România au realizat în ulti­mul deceniu un profit net de aproape 14 miliarde de lei, echivalentul a 3,5 miliarde de euro, reiese din calculele NewMoney pe baza datelor Băncii Naționale a României (BNR). Sistemul bancar a mers pe „roșu“ în patru dintre cei zece ani analizați, consemnând pierderi de aproape două miliarde de euro, în restul intervalului consemnând profituri de aproximativ 5,3 miliarde de euro. Cel mai bun an a fost 2008, însă rezultatele din 2017 s-au apropiat de cele de dinainte de criză. Recesiunea care a dus la încetinirea activității multor companii și la scă­derea veniturilor populației a îngroșat implicit și nivelul creditelor neperformante din bilanțurile băncilor. De suferit a avut și intermedierea financiară, capitol la care băncile nu s-au redresat nici în perioada de creștere economică pe care România o traversează la ora actuală. Din acest punct de vedere, ne clasăm pe ultimul loc în UE, activitatea bancară ne­reușind să țină pasul evoluției PIB-ului, așa încât, acest indicator scade an de an.

Anul trecut, 80%, respectiv 27 de bănci au raportat un profit cumulat de peste 1,1 miliarde de euro, cel mai bun rezultat aparținând BRD, care și-a răsplătit acționarii francezi cu profituri de aproape 310 milioane de euro. Evoluția s-a datorat, în principal, „reducerii cheltuielilor cu ajus­tă­rile pentru depreciere cu 2,5 miliarde de lei, această influență pozitivă fiind însă diminuată de scăderea cu 466,7 milioane de lei a profitului operațional și de crește­rea cu 794,1 milioane de lei a cheltuielilor cu impozitul pe profit“, notează analiștii băncii centrale, în raportul din 2017.

CÂȘTIGURI ISTORICE. Cele mai mari cinci grupuri bancare din România, care con­trolează 60% din activele totale ale sistemului, au realizat profituri nete de circa 22 de miliarde de lei în ultimul deceniu (peri­oada 2007-2017), potrivit calculelor NewMoney pe baza rapoartelor publicate de acestea. Pe primul loc în topul profitabi­li­tății se află clujenii de la Banca Transilvania, care în urma unei modificări structu­rale la nivelul acționariatului a redevenit instituție de credit cu capital majoritar privat românesc.

De altfel, în perioada analizată, BT a consemnat și cea mai mare creștere a cotei de piață, evoluție care i-a permis să încheie 2017 pe locul doi în topul celor mai mari bănci de la nivel local. Datele privind evo­luția activelor în prima jumătate a acestui an indică posibilitatea ca Banca Transilvania să încheie 2018 în fruntea clasamentului. Experții BNR notează că dimensiunea băncii este un element-cheie în ceea ce privește profitabilitatea, aspect care îi determină să afirme că procesul de consolidare a sistemului, prin fuziuni și achiziții, să continue. „Rezultatele financiare pozitive rămân concentrate la băncile mari, cota de piață a instituțiilor de credit care au înregistrat pierderi atingând un minim istoric de 3,1%, față de 7,7% la sfârșitul anului 2016“, avertizează analiștii BNR.

Revenind la rezultatele ultimului deceniu, a doua cea mai profitabilă bancă din România a fost Raiffeisen, cu profituri nete cumulate de 4,8 miliarde de lei. BRD a distribuit acționarilor francezi profituri nete în valoare de 3,7 miliarde de lei, în contextul în care, în perioada analizată, au avut un singur an pe care l-au încheiat în pierdere – 2012. La mică distanță în spatele fran­cezilor au fost austriecii de la BCR, liderul sistemului bancar în ultimul deceniu. Clasamentul este completat de UniCredit, cea mai mare bancă din Italia, cu profituri totale nete de 2,6 miliarde de lei. Ca o scurtă paranteză, de menționat este și că Banca Transilvania, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank nu au înregistrat pierderi în niciunul dintre anii luați în calcul.

VALUL CREDITĂRII. Rezultatele din prima jumătate a lui 2018 prefigurează un an bun pentru acționarii marilor grupuri bancare de la nivel local. Volumul creditelor noi, în lei, se află la maximul ultimilor 12 ani, în contextul în care veniturile în creștere ale populației continuă să alimenteze cererea de împrumuturi. Încetinirea ritmului de creștere a salariilor ar putea însă afecta profitabilitatea viitoare a băncilor.

Creșterea dependenței față de zona de retail este o consecință a crizei, în urma căreia băncile s-au reorientat, de la credita­rea companiilor la creditarea populației (sprijinită și de programul guvernamental „Prima Casă“). Totodată mă­surile im­puse de Banca Centrală în urmă cu un deceniu au făcut creditarea riscantă (a companii­lor) mai „scumpă“. „Reo­rien­tarea acti­vi­tății de creditare către elemente cu risc scăzut, în perioada 2009–2014, precum și eficientizarea activității opera­ționale au permis conservarea nivelului capitalului, într-o pe­ri­oadă caracte­rizată de creșteri ale provizi­oanelor recunoscute pentru riscul de cre­dit la valori care au erodat în mare parte pro­fitul operațional“, notează BNR în raportul anual.

COSTURILE CRIZEI. Ponderea expuneri­lor către creditele de retail a crescut, în defavoarea expunerilor față de societăți. Regândirea strategiilor de creditare a dus la o scădere a ratei generale de risc afe­rente portofoliilor, de la 50,7%, în 2008, la 35,7%, anul trecut.

Iar un risc mai mic înseamnă costuri mai mici, economii de care băncile comerciale au avut nevoie în perioada de criză și după, când costurile reglementărilor suplimentare au crescut semnificativ. BNR le-a cerut acționarilor instituțiilor financiare aporturi substanțiale de capital care să în­tărească băncile în eventualitatea unor evoluții macroeconomice adverse.

Supravegherea prudențială a pus însă frâne extinderii în care se angrenaseră multe grupuri financiare. A urmat o reorga­nizare a activității care a dus la scăderea numărului de sucursale bancare cu circa două mii de unități și la disponibilizări. Odată stabilizate și cu portofoliile curățate de cre­dite neperformante, băncile au început să-și deblocheze din provizioane (bani puși deoparte pentru acoperirea materia­lizării unor potențiale riscuri din portofolii) și acest lucru a însemnat atât o creștere a profiturilor, cât și o extindere a jucă­to­rilor mari.

DIMENSIUNEA CORECTĂ. Dacă în 2008, în piață activau 43 de nume, anul trecut în România mai existau 35 de bănci, iar nu­mărul acestora va continua să scadă. „Există premise de accelerare a acestui proces (de consolidare, n.r.), dacă avem în vedere intensificarea competiției, costurile mari pentru menținerea pe piață, dar și deciziile la nivel de grup de re­nun­țare la anumite piețe“, notează Banca Cen­trală.

Cu toate că cei mari devin tot mai mari, sistemul bancar local continuă să fie cel mai mic din Uniunea Europeană (UE). Nivelul activelor raportate la PIB era de doar 53,6% anul trecut, iar cel al creditelor de doar 27,1%, ceea ce denotă faptul că sectorul financiar crește într-un ritm mai lent decât economia în ansamblu.

Profiturile băncilor sunt influențate de multe aspecte, inclusiv „reguli ale jocului“ asupra cărora nu au un cuvânt de spus. Un element important este însă creditarea. Iar, dacă aceasta avansează mai lent decât economia, așteptările legate de în­cetinirea ritmului de creștere al economiei ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă. În special pentru acționarii care se așteaptă la profituri mari.

CINE, CE, CUM

Capitalul autohton începe să fie tot mai bine reprezentat în sistemul bancar, însă acesta continuă să fie dominat de jucători străini.

• DIVERSITATE. Băncile din România au o diversitate ridicată în ceea ce privește țara de origine a capitalului majoritar. Alături de capitalul autohton, la finele anului trecut, pe piața bancară locală mai erau prezente alte 12 state, dintre care opt din zona euro, trei din afara blocului monetar și o țară terță. Instituțiile cu capital străin dețin aproape 80% din totalul activelor.
• STRĂINI. Capitalul austriac se află pe primul loc (cu un sfert din active), urmat de cel francez și olandez (cu 13% fiecare), respectiv italian (10%). Capitalul grecesc era de 9%, însă acesta se va dilua odată cu finalizarea tranzacțiilor de vânzare a trei dintre cele patru bănci elene prezente în România. Cum cele cinci țări din zona euro concentrează 60% din numărul total de instituții de credit, sectorul bancar local este vulnerabil în special la evoluția acestei zone.
• ROMÂNI. În ceea ce privește băncile cu capital integral sau majoritar românesc, acestea aveau o cotă de piață de 22% la sfârșitul lui 2017, ca urmare a unei modificări structurale produse în situația acționariatului Băncii Transilvania.

FOTO: Guliver / Getty Images