The Economist: Zece teme și tendințe de urmărit în 2022

Dacă 2021 a fost anul în care omenirea a reu­șit să câștige puncte în lupta cu pande­mia de COVID-19, 2022 va fi dominat de ne­voia de a ne ajusta la noile realități, atât în zonele cele mai afectate de pandemie (vom intra într-o nouă eră a muncii și a călăto­riilor), cât și în privința tendințelor mai profunde care se creionau deja (ascensiunea Chinei și accelerarea schimbă­ri­lor clima­tice). The Eco­no­mist a iden­ti­ficat și descris succint zece teme și ten­dințe de urmărit în anul care va veni.

DEMOCRAȚIE VS AUTOCRAȚIE. Alegerile la mijlocul mandatului ce vor avea loc anul viitor în Statele Unite ale Americii și Congre­sul Partidului Comunist din China vor pune față în față două sis­teme politice rivale. Care este mai bun în a asigura stabilitatea, creșterea și inovația? Această rivalitate se va reflecta în mai toate zonele – de la co­merț la reglementările tech, vaccinare și stații spațiale.

În ciuda faptului că preșe­din­tele american Joe Biden caută să unească lu­mea li­beră sub steagul demo­crației, disfunc­țio­nalitățile și polarizarea Americii nu sunt o bună reclamă pentru meritele acestui sis­tem politic.

DE LA PANDEMIE LA ENDEMIE. Sunt pe cale să fie lansate noi medicamente antivirale, tratamente cu anticorpi și mai multe vaccinuri. Pentru cei vaccinați, majoritatea în țările dezvoltate, virusul nu va mai fi mortal. Dar va continua să fie o amenințare pen­tru cei din țările mai puțin dezvoltate și cele sărace. Dacă vaccinarea nu se va generaliza rapid, COVID-19 va deveni doar una dintre multele endemii care îi afectează pe cei să­raci, nu și pe cei bogați.

TEMERI INFLAȚIONISTE. Ruperea mai mul­tor lanțuri de distribuție și un vârf al ce­rerii de energie au dus prețurile la cer. Băncile centrale susțin că este ceva temporar, dar nu toată lumea crede asta. Marea Britanie este una dintre cele mai expuse pe stagflație, pe de o parte din cauza lipsei forței de muncă ca urmare a Brexitului, pe de alta – din pricina dependenței de gazul natural, care s-a scumpit masiv.

PIAȚA MUNCII LA VIITOR. Mai toată lu­mea susține la unison că viitorul muncii va fi hibrid, tot mai mulți oameni vor lucra de acasă. Dezbaterea apare pe detalii. Câte ore vor munci așa și care categorii de angajați mai exact? Va fi corect așa? Sondajele arată că femeile ar prefera să muncească de la dis­tanță, prin urmare s-ar putea să fie sărite când va veni vorba de promovări. Sunt dis­cuții aprinse și în legătură cu impozitarea și monitorizarea celor care vor presta tele­muncă.

CIOCNIREA TITANILOR TEHNOLOGICI. Au­toritățile de reglementare din America și din Europa caută metode prin care să-i țină în frâu pe giganții tehnologici, dar deocam­dată nu au reușit să le afecteze prea tare creș­terile și profitabilitatea. China a adoptat recent cele mai dure represalii împotriva companiilor tehnologice, președintele Xi Jinping dorind ca acestea să se concentreze pe deep tech (poate oferi avantaj geostrategic), nu pe frivolități precum jocuri sau shopping. Rămâne de văzut dacă aborda­rea aceasta va stimula inovația în China sau dimpotrivă.

ASCENSIUNEA CRIPTOMONEDELOR. Asemeni tuturor tehnologiilor disruptive, criptomonedele sunt îmblânzite pe măsură ce reglementările în ceea ce le privește sunt tot mai stricte. Băncile centrale tatonează terenul pentru a-și lansa propriile monede digitale, dar centralizate. Prin urmare, s-a ajuns la o înfruntare pe trei direcții pentru cum va arăta lumea finanțelor mondiale – cripto și blockchain, pe de o parte, companiile tehnologice mai tradiționale și băncile centrale. Și este de așteptat că încleștarea se va înteți în 2022.

PRESIUNEA CLIMATICĂ. Deși omenirea se confruntă cu incendii, valuri de caniculă și inundații tot mai devastatoare, factorii de de­cizie nu resimt nicio urgență în privința unor pași concreți de combatere a schim­bărilor climatice. Mai mult, situația obligă Occidentul și China la colaborare, numai că rivalitatea celor două părți se adâncește.

Între timp sunt și progrese – de urmărit în acest sens ar fi echipa de cercetare în do­meniul geoingineriei solare de la Universitatea Harvard (SUA). Echipa are în plan să lan­seze un balon de mare altitudine capabil să împrăștie praf, astfel încât să creeze o barieră menită să scadă intensitatea luminii solare – ar fi o metodă prin care omenirea ar mai putea câștiga ceva timp.

CĂLĂTORII ȘI NU PREA. Pe măsură ce eco­nomiile lumii s-au redeschis și turează spre normalul de dinaintea pandemiei, pentru țări care nu au fost închise tranziția că­tre o lume în care virusul este endemic s-ar putea să devină problematică. De asemenea, devine clar că aproape jumătate din turismul de business a dispărut pentru totdeauna. Este bine pentru planetă, dar nu și pentru industria turismului.

„ARMAGGEDON“. 2022 va fi primul an în care numărul turiștilor plătitori care ajung în spațiu este mai mare decât al angajaților guvernamentali. China își va definitiva și ea prima stație orbitală. Producătorii de filme de bat să filmeze în medii fără gravitație, iar NASA pregătește lansarea unei navete spa­țiale care va intra intenționat în coliziune cu un asteroid (misiunea DART), pentru a-i mo­difica orbita (ținta este Dimorphos, o mică lună care orbitează în jurul asteroidului Didymos, în apropierea Pământului). Va fi prima demonstrație reală a unei tehnologii de apărare planetară ca în filmul hollywoodian „Armaggedon – Sfârșitul lumii?“, notează CNN.

SPORT ȘI POLITICĂ. Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing și Cupa Mondială orga­ni­zată în Qatar ne vor reaminti că sportul reu­șește să ne readucă împreună, dar și că eve­nimentele sportive mondiale sfârșesc adesea prin a fi politizate. Este puțin probabil să vedem vreun boicot din partea țărilor sau a sportivilor calificați.

Cu ochii pe viitor

Ediția americană a revistei Forbes a identificat încă două tendințe pentru 2022.

• OM & ROBOT. ­­Anul viitor urmează să aducă un echilibru între munca oamenilor și inteli­gența artificială, înlocuirea conceptului de contract de muncă full-time cu tot mai mulți freelanceri și angajați la distanță. Companiile devin structuri flexibile formate din echipe care pot răspunde rapid schimbă­rilor.
• DESCENTRALIZAREA. ­­Continuă să apară plaforme și mecanisme care conectează afa­cerile cu investitorii și donatorii – via crowdfunding, initial coin offering (ICO), toke­nuri sau special purpose acquisition companies (SPAC). Multe sunt un efect direct al miș­cării de des­centralizare a finanțelor.