Tensiuni între Guvern și Banca Națională: ce răspuns îi dau oficialii BNR premierului, la acuzațiile legate de creșterea cursului
Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR), susţine că reducerea nivelului rezervelor minime obligatorii (RMO) în euro nu are nicio legătură cu evoluţia nefavorabilă a cursului.
Declaraţia vine după ce, joi, premierul Mihai Tudose a reproşat BNR că nu a intervenit pentru a opri deprecierea leului în raport cu euro, dar şi că a permis băncilor reducerea rezervelor minime obligatorii, care ar fi antrenat evoluţia cursului.
„Vă recomand călduros să vorbiţi cu Banca Naţională care ar trebui să fie un pic mai atentă la aceste lucruri (deprecierea leului, n.r.). BNR poate şi trebuie să intervină pe aceste lucruri. N-a făcut-o (…) BNR a spus, în înţelepciunea ei, că băncile din România sunt bune, solide şi nu mai au nevoie să ţină 10% depozite, că poate să fie 8% ceea ce le-a disponibilizat 500 de milioane de euro, dintre care 280 de milioane au plecat deja din ţară. Ei au avut lei şi i-au schimbat în euro ca să-i scoată din ţară. Tot băncile au creat acest lucru”, a declarat Mihai Tudose, la Antena 3, potrivit Mediafax.
Voinea susţine că argumentele premierului nu se susţin. Reducerea RMO la valută a însemnat deblocarea unor sume de bani în euro, aflate în conturile BNR, dar care aparţin băncilor. Mai mult, dacă decizia ar fi avut un impact asupra cursului, acesta ar fi fost pozitiv. Scenariul explicat de premier ar fi avut sens dacă BNR ar fi decis reducerea RMO în lei şi dacă băncile ar fi schimbat apoi acei lei în euro, punând astfel presiune pe moneda naţională.
Rezervele minime obligatorii (RMO) sunt banii băncilor, ţinuţi în mod preventiv la Banca Naţională. Ne-am angajat ca pe termen mediu să ne ducem către ţinta de 2% (faţă de 8% la ora actuală, n.r.). În primăvară am făcut o reducere a RMO. Ce se întâmplă când eliberezi valuta? În caz neutru nu se îmtâmplă nimic. Altfel, sunt presiuni de apreciere, dacă acei bani sunt schimbaţi în lei. Am avut două şedinţe la BNR (…) şi a existat opţiunea de a reduce RMO la lei. Unul dintre argumentele prin care nu am redus e că dacă am fi redus ar fi putut fi făcute speculaţii pe curs chiar cu banii respectivi. Nu am redus rezerva. Din punct de vedere tehnic, argumentul nu se justifică„, a declarat Liviu Voinea, vineri, la seminarul EU-COFILE, organizat de Asociaţia Română a Băncilor (ARB), BNR şi Alpha Bank România, la Sinaia.
Reducerea RMO la valută, de la 10% la 8% s-a produs în luna mai. În urma deciziei, băncile au primit înapoi în jur de 500 de miliaone de euro. RMO-urile sunt disponibilităţi băneşti ale instituţiilor de credit, în lei şi în valută, păstrate în conturi deschise la BNR.
Funcţiile principale ale mecanismului RMO constituite în lei sunt cea de control monetar (aflată în strânsă corelaţie cu cea de gestionare a lichidităţii de către BNR) şi cea de stabilizare a ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară. Rolul major al RMO în valută este acela de a tempera expansiunea creditului în valută.
Decizia din mai de reducere a RMO i-a mai fost reproşată băncii centrale de către secretarul de stat Adrian Dobre, în contextul creşterii ROBOR.
„Reducerea RMO (rezervelor minime obligatorii) la valută, realizată de BNR în luna mai, nu avea cum să influențeze nivelul dobânzilor ROBOR în lei, din luna octombrie. Dincolo de diferența de timp, cele două componente sunt, după cum se vede, în valute diferite și au roluri diferite în raport cu creditarea. Mai mult, în cazul în care nu s-ar fi redus RMO, acestea oricum nu s-ar fi regăsit în lichiditatea din piața bancară fiind imobilizate, inactive, la BNR”, a precizat la acea dată Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.
Ce s-ar întâmpla dacă BNR ar apăra şi mai mult cursul
Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, atrage atenţia că dacă banca centrală ar interveni şi mai mult pentru apărarea leului ar putea crea o criză în altă zonă, a dobânzilor.
„Ca să oprească temporar presiunea pe leu, BNR ar trebui să vândă valută (din rezervă, n.r.). Vinde. Ce scoate din piaţă? Scoate lei. Ce se întâmplă apoi? Are loc o nouă criză de lichiditate, de lei. Ce vor face dobânzile? Vor creşte. Va fi o criză pentru cei care s-au împrumutat pentru locuinţe la dobânzi variabile (legate la ROBOR, n.r.). Ar fi foarte rău”, a explicat Daniel Dăianu, precizând că declaraţiile sale sunt făcute în nume propriu.
ROBOR-ul, dobânda la care se împrumută între ele cele mai importante zece bănci din România, a consemnat o creştere accentuată ca urmare a unei crize temporare de lichiditate, evoluţie care a scumpit ratele debitorilor cu credite în lei, cei mai mulţi dintre ei având dobânda ancorată de acest indicator.
FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney
