Tendința deja vizibilă a creșterii costurilor de finanțare nu pare să fi afectat evoluția creditării, care a accelerat în primele două luni ale anului

Tendința deja vizibilă a creșterii costu­ri­lor de finanțare nu pare să fi afectat evo­luția creditării, care a accelerat în pri­mele două luni ale anului, bancherii fiind optimiști că tendința se va men­ține.

În ciuda scumpirii creditului și a scăderii puterii de cumpărare, datele la zi privind evoluțiile din sistemul bancar – cele mai recente fiind din februarie – indică un avans susținut al împrumuturilor atât în rândul companiilor, cât și pe segmentul de retail.

Efectele nefavorabile ale războiului din Ucraina se vor vedea, în măsura în care se vor materializa, abia în lunile ce ur­mează, dobânzile fiind, cel mai probabil, subiectul sensibil.

Creșterea costurilor de împrumut, pre­cum și o eventuală scădere a puterii de cumpărare, ca urmare a accelerării in­flației, reprezintă cele mai mari riscuri, însă bancherii sunt încă optimiști. Scenariile de bază prevăd creșteri de două cifre ale creditării. Nicio creștere accen­tuată a ratei creditelor neperformante nu este anticipată, în ciuda așteptărilor ca Banca Națională a României (BNR) să continue ciclul de înăsprire a politicii mo­netare.

Dobânda medie la credi­tele noi în lei s-a mărit cu 0,22 puncte procentuale în februarie față de ianuarie, până la 6,27%, costul creditului crescând atât pe componenta de retail, cât și pe cea corporate. În cazul companiilor, dobânda medie la credi­tele noi în lei a urcat în februarie la 5,5%, în vreme ce, pe componenta de retail, atât costul creditelor ipotecare, cât și al celor de consum s-a menținut în jurul valorilor din ianuarie, de 4,1%, respectiv 9,6%, reiese din datele BNR.

Față de media lunii decembrie 2021, dobânda medie a creditelor acordate de bănci a cres­cut cu un punct procentual. Tendința de creștere a dobânzilor a început să se con­­tureze încă din vara anului trecut, dar a fost accelerată de decizia BNR de înăs­prire a politicii monetare, drept răspuns la creșterea tot mai rapidă a inflației.

Volume

Cu toate că valoarea depozitelor constituite în bănci a continuat să fie mult peste valoarea creditelor accesate de companii și populație, ritmul de creștere al cre­ditării a fost net superior în primele două luni ale anului. Astfel, valoarea creditelor noi în lei accesate de populație s-a ridicat la 7,25 miliarde de lei, cu 25,9% peste nivelul din ianuarie-februarie 2021. De cealaltă parte, valoarea depozitelor constituite de populație a fost de 13,4 miliarde de lei, cu doar 5,3% peste nivelul din aceeași peri­oadă a anului anterior. Cu alte cuvinte, rit­mul de creștere al creditării a fost de cinci ori mai mare pe zona de retail.

Aceeași tendință poate fi observată și pe segmentul corporate. Ritmul de creș­tere al creditelor noi în lei accesate de com­­panii în primele două luni din 2022 a fost de 30,2%, de peste trei ori mai mare decât cel al creșterii depozitelor.

Perspective

Economiștii sunt optimiști cu privire la evoluția creditării. În scenariul central, Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România din punctul de vedere al activelor, se așteaptă la un avans mediu anual de 11,4% în perioada 2022-2024. Această evoluție ar urma să fie susținută „de continuarea relansării economice post-pandemie (mai ales în contextul imple­men­tării programelor Next Generation și a ca­dru­lui financiar multianual 2021-2027) și de nivelul redus al costurilor reale de finan­țare“, punctează Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania. Dinamica depozitelor prog­no­­zată de Rădulescu este de 14% în ur­mă­torii trei ani, pe fondul perspectivelor favo­rabile privind dinamica veniturilor po­pu­lației și a companiilor.

Războiul din Ucraina i-a determinat însă pe specialiștii BT să calibreze și un scena­riu alternativ, care să țină cont și de con­se­cințele pe care le-ar putea avea conflictul din perspectiva percepției de risc. „În sce­nariul pesimist, creditul neguvernamen­tal și depozitele neguvernamentale s-ar putea majora cu ritmuri medii anuale de 7,5%, respectiv 8,8% în intervalul 2022-2024“, notează Rădulescu într-o notă tran­s­­misă investitorilor.

Impactul războiului

Cu toate că efec­tele economice exacte ale războiului din Ucraina sunt aproape imposibil de cuantificat în acest moment, analiștii au avertizat că o consecință sigură a conflictului o re­pre­zintă creșterea și mai accentuată a in­flației. Iar specialiștii avertizează că statele din Europa Centrală și de Est (ECE) sunt cele mai expuse la acest fenomen. Liam Peach, economist pentru Europa emer­gentă la Capital Economics, notează într-un raport că, din estimările sale, răz­boiul va adăuga două puncte procentuale în plus inflației deja foarte ridicate din ECE.

Principalele surse de inflație vor fi produsele alimentare și cele energetice. Cu toate că ECE este autosuficientă în privința multor alimente, inclusiv cereale și legume, există o serie de produse care sunt importate din Rusia și din Ucraina – nuci, se­mințe și uleiuri vegetale. Polonia, spre exemplu, importă peste 50% din uleiul de floarea-soarelui și de soia din Ucraina.

Confruntate cu această situație, băncile centrale din regiune vor fi nevoite să re­ac­ționeze. Până de curând, BNR a avut cea mai precaută abordare din regiune, majo­rând cu doar 25 de puncte de bază do­bânda și optând pentru extinderea corido­rului simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei do­bânzii de politică monetară, ca instrument de întărire a politicii monetare.

Însă, la ședința din februarie, dobânda a fost majorată cu 50 de puncte de bază, la 2,5% pe an, după ce BNR a observat „o în­­­răutățire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflației, sub impactul pu­ternic al șocurilor pe partea ofertei, în prin­cipal al prețurilor la energie“.

Analiștii Capital Economics se așteptau ca ritmul de creștere să fie menținut și la ședința BNR din 5 aprilie, când dobânda de politică monetară a fost mărită la 3%. „Acum pare probabil ca rata de politică mo­netară să urce la cel puțin 3,5% până la jumătatea acestui an“, au precizat ei în alt raport. Chiar și așa, aceasta va fi de­parte de cele din regiune, specialiștii an­ti­cipând că Ungaria va fi nevoită să majo­reze dobânda-cheie la 8%, iar Polonia, la 6%, pentru a avea o șansă în lupta cu inflația.

Inflația

Evoluția inflației și a dobânzilor are un impact semnificativ asupra credi­tării. Cu toate că o creștere a inflației ar tre­bui să fie în beneficiul unui potențial de­bitor, scăderea puterii de cumpărare a banilor și avansul dobânzilor ar putea duce la scăderea încrederii și implicit la evi­tarea contractării de credite, în special pe segmentul de retail – cel mai mare client al băncilor.

Inflația a început să aibă deja efecte asupra puterii de cumpărare a populației. În ultimul trimestru al anului trecut, câștigul salarial real (ajustat cu inflația) a înregistrat o scădere de 1,2%. În contextul în care inflația medie anuală ar putea fi de 10% în acest an, veniturile populației ar putea să nu țină pasul cu majorările de prețuri.

De cealaltă parte însă, o creștere prea ac­celerată a salariilor ar risca să arunce România într-o spirală inflaționistă, găsirea unui echilibru între creșterea veniturilor și creșterea prețurilor fiind extrem de impor­tantă în acest context.

Credit și costuri

Majorarea dobânzii-cheie de politică monetară începe să fie transmisă în costul creditului, însă nivelul încă redus explică avansul con­sis­tent al împrumuturilor bancare.

• INDICI DE REFERINȚĂ. Indicii de referință pentru calculul dobânzilor la împrumuturile bancare au înre­gis­trat creșteri semnificative în acest an. Indicii ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni au consemnat un avans de aproximativ 50%, la peste 4,5% pe an. Recent, indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) a urcat la 1,86% de la 1,17% – nivelul anterior stabilit în septembrie 2021. Creșterea este semnificativă: aproape 40%.
• SOLD. Soldul creditului neguvernamental a crescut pentru a 21-a lună la rând în februarie, cu un ritm lunar de 1,3% și o dinamică anuală în accelerare la 15,8%, până la 330,8 miliarde de lei (66,2 miliarde de euro), nivel-record, potrivit statisticilor Băncii Naționale a României. Datele indică totodată majorarea depozitelor neguvernamentale cu 0,5% lună/lună și cu 12,6% an/an, la 481,3 miliarde de lei (96,3 miliarde de euro)  în februarie. Astfel, raportul credite-depozite a urcat de la 68,2% în ianuarie la 68,7% în februarie, cel mai ridicat nivel din noiembrie.

Acest articol a apărut în numărul 137 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty