Telekom joacă la două capete: trece la 5G și, în același timp, continuă restructurarea de personal

Cristina Dobreanu 26/06/2017 | 18:11 Digital
Telekom joacă la două capete: trece la 5G și, în același timp, continuă restructurarea de personal

Telekom România pariază pe 5G, dar este puțin probabil ca noua tehnologie să fie disponibilă înainte de anul 2020. Între timp, compania trece pe plan intern printr-un amplu proces de reorganizare, în urma căruia 180 de posturi manageriale vor fi revizuite.

„Dacă 2G a fost un râu lent, 5G este un tsunami al datelor“, a spus Miroslav Majoros, CEO al grupului de companii Telekom România, în cadrul unei demons­trații pe care operatorul telecom a fă­­cut-o recent la București îm­preună cu suedezii de la Ericsson, furnizorul glo­bal de echipamente și servicii pentru ope­­ratorii telecom. De subliniat că aceas­­tă demonstrație a fost prima din Europa de Sud-Est, iar viteza de transfer al datelor a depășit 24 Gbps, de 60 de ori peste valorile maxime ale prezentului.

Grupul Telekom România este cel mai mare furnizor de tele­comunicații fixe și mobile de pe piața autohtonă (prin companiile Telekom Romania Co­­mmu­­nications și Telekom Romania Mobile Communications), cu afaceri anuale de aproape un miliard de euro. Ope­­ratorul iese la rampă cu una dintre cele mai noi teh­nologii ale momentului pe o piață locală în care Orange și Vodafone și-au disputat până acum statutul de des­­chizători de drumuri.

Telekom încearcă astfel să mai micșo­reze din decalajul care îl desparte de ocupanții primelor două poziții pe piața de mobile, într-o bătălie pe care o duce umăr la umăr cu RCS&RDS. Pe zona de servicii de telefonie mobilă, numărul de clienți ai Telekom România a scăzut anul trecut cu 4,5%, până la 5,7 milioane, în timp ce pe segmentul de telefonie fixă – piață pe care Telekom este lider, dar care este în declin – numărul acestora a scăzut cu aproape 6%, până la 1,96 mi­li­oane, arată informațiile din raportul a­nual al Deutsche Telekom, principalul acționar al operatorului Telekom.

În condițiile în care și în acest an princi­palul motor al creșterii pieței locale de telecom va fi internetul mobil și după ce a ratat startul în privința expansiunii re­­țe­­lei 4G, Telekom inves­tește masiv în acest an în dezvoltarea acesteia, atât în mă­­rirea capacității existente, cât și în extinderea zonelor acoperite. O mișcare firească pentru o trecere la fel de firească spre tehnologia 5G.

Mai mult decât atât, Miroslav Majoros, șeful grupului de companii Telekom, a precizat pentru NewMoney că, din decembrie 2016 și până în prezent, operatorul telecom a instalat câteva mii de antene 4G compatibile cu viitoarele rețele dezvol­tate în baza 5G, în concordanță cu strategia companiei de a-și „consolida po­ziția pe piață şi de a reveni la creștere pe segmentele-cheie de business“.

ORIZONTUL 5G. „Suntem puțin înaintea vremurilor, lansarea oficială fiind progra­mată să aibă loc în 2020, dar trebuie să fim pregătiți“, a mai punctat șeful Telekom. La nivelul autorității centrale, țin­tele, cel puțin la nivel de discurs, sunt la fel de ambițioase. „Vrem să depunem toa­­te diligenţele pentru a putea acorda pri­­me­­le licenţe de 5G în România în 2018, în aşa fel încât să avem primele reţele func­­ţio­­nale în 2020“, a spus Augustin Jianu, minis­trul Comunica­țiilor în Guvernul Grin­deanu, demis de Parlament la 21 iunie.

Numai că reprezentanții Executivului au subliniat și faptul că noua tehnologie 5G ar putea pune mai multe probleme de reglementare. De altfel, Adrian Diță, șeful Autorității Naționale de Administrare și Reglementare în Comunicații  (ANCOM), reglementatorul pieței, a explicat pentru NewMoney că în momentul de față există mai multe inițiative de cercetare, dezvol­tare și testare a conceptelor și echipamen­telor, lucrându-se la nivel global pentru standardizarea tehnologiei 5G (benzile de frecvențe pentru această teh­no­logie urmând să fie stabilite la Conferința Mon­dială de Radiocomunicații din 2019). 

„Dat fiind faptul că interfața radio 5G va fi standardizată începând din 2019, este foarte probabil ca dezvoltările comerciale asimilabile 5G să apară în 2020, iar la ni­vel de tehnologie de masă anul 2025 ar putea reprezenta un orizont realist“, a mai precizat Diță. Și reprezentanții Telekom explică faptul că „5G implică schim­bări complexe în toate componentele re­­țe­­lei (acces, transport și nucleu)“, compania lucrând deja la introducerea trep­tată a noilor capacități 5G.

POSIBILITĂȚI NELIMITATE. În plus, tot în ceea ce privește specificațiile tehnice, ope­ra­torul telecom spune că o altă ce­rință importantă este acordarea de către autoritățile locale de noi benzi de frec­vență pentru Noul Radio 5G, o interfață aeriană inovatoare, proiectată în primul rând pentru noul spectru de benzi.

În acest sens, după cum menționează Adrian Diță, planul ANCOM pentru 2017 prevede, printre altele,  consultarea pieței de profil cu privire la alocarea de spectru radio suplimentar pentru comunicații de bandă largă în benzile de 450 MHz, 700 MHz, 800 MHz, 1.500 MHz, 2.600 MHz și 3,4-3,8 GHz, spectru capabil să susțină dez­voltarea eficientă a rețelelor, mai ales în contextul în care traficul de date mobile din România crește exponențial.

În urma consultărilor se va stabili o foaie de parcurs pentru introducerea sistemelor 5G, în care să fie precizate actele normative, etapele, termenele și procedura de selecție.

Tehnologia 5G înseamnă, de fapt, că „toată lumea va comunica cu toată lu­mea“. Iar România reprezintă un po­tențial de 3,2 miliarde de dolari pentru orizontul anului 2026, doar pentru operatorii telecom care vor oferi servicii 5G, potrivit unui studiu realizat de Ericsson la nivel global.

Și șeful Telekom subliniază că, odată ce 5G va deveni realitate, posibilitățile în ceea ce privește aplicațiile „sunt aproape nelimitate“ și pot merge de la o simplă monitorizare a animalelor de companie la intervenții chirurgicale asistate de roboți, înglobând chiar și o componentă de rea­litate virtuală, sau la siguranța traficului, supraveghere video ori controlul accesului. „Din punct de vedere tehnic, rețelele 5G vor fi scalabile, versatile și flexibile, pentru a susține cerințe extrem de variate, precum rate de transfer foarte mici pentru comunicațiile M2M (machine-to-machine, n.r.) până la capacități extrem de mari de bandă mobilă pentru aplicații multimedia și realitate virtuală, toate acestea cu o latență extrem de scăzută, de aproape o milisecundă sau chiar mai puțin“, mai explică Majoros.

CE FACE TELEKOM. Dincolo de aceste proiecții ambițioase, Telekom trece însă printr-un amplu proces de restructurare a unui operator care mai păstrează din inerția caracteristică unei companii de stat. Ineficiența organizațională și un lanț al deciziei prea lung cu efecte asupra tuturor resurselor (bani, timp și personal) sunt principalele provocări pentru care operatorul telecom trebuie să găsească o soluție.

Astfel, la nivel de grup, în România, „aproximativ 180 de posturi manageriale sunt revizuite în cadrul acestui proces (fie eliminate, fie modificate)“, a precizat Majoros pentru NewMoney. Acest lucru nu înseamă (neapărat) că toți ocupanții acestor posturi vor fi nevoiți să pără­seas­­­că operatorul. Anterior, șeful Telekom România anticipa „câteva sute“ de res­­truc­­turări, dar recunoștea că unul dintre obiectivele pentru anul în curs ale com­paniei pe care o conduce este transforma­­rea într-o entitate „care acționează într-o manieră mult mai flexibilă și agilă pentru a răspunde mai bine nevoilor clien­ților și provocărilor venite din partea com­­pe­­tiției“.

Nevoia de reorganizare este una ne­cesară, vizate fiind creșterea eficienței în anumite zone de business și reducerea timpului de răspuns în interiorul companiei. La o viteză – de ce nu? – 5G.

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.