Tehnologia COVID-19. Ce inovații HIGH-TECH s-au dezvoltat pe fondul pandemiei de coronavirus

Romulus Deac 12/02/2021 | 10:06 Digital
Tehnologia COVID-19. Ce inovații HIGH-TECH s-au dezvoltat pe fondul pandemiei de coronavirus

Desfășurată exclusiv online din rațiuni de pandemie, ediția de anul acesta a eveni­mentului Consumer Electronics Show nu a rămas necontaminată de SARS-CoV-2. Dimpotrivă.

Televizoare mai mari, electronice mobile, mașini autonome, case inteligente, sănă­tate digitală, intimitate și – cum altfel? – ro­boți sunt doar câteva dintre temele fami­liare care au dominat recentele ediții ale Con­­sumer Electronics Show (CES), Mecca anuală a producătorilor de înaltă tehnologie din întreaga lume.

Anul acesta însă, COVID-19 a fost subiec­tul fierbinte și inevitabil al unei ediții a CES care a semănat mai mult cu o videocon­fe­rință Zoom sau Microsoft Teams pe steroizi, cu peste 1.800 de companii înscrise și mai bine de 150.000 de „vizitatori“.

Producători din electronice, telecomuni­cații sau software au lansat produse noi pentru a ne ajuta să ne adaptăm la pan­demie (și/sau să trecem mai ușor prin ea), în vreme ce alții au descoperit că gadgeturile la care lucraseră de-a lungul timpului pot avea apli­cații și noi relevanțe în actualul context.

Tehnologia obligatorie

Este cu ade­vărat necesară tehnologia COVID-19 și poate reprezenta ea mai mult decât o stra­tegie de promovare ce exploatează temeri­le unei majorități? Aceasta este întrebarea pe care și-au pus-o mulți comentatori. La ur­ma urmei, cel mai la-ndemână mod – acceptat în afara cercurilor de (ne)inițiați din social media – de a încetini răspândirea virusului este de a practica distanțarea socială și de a purta o mască pe față, care poate fi la fel de bine și o simplă bandană – adică strategii fundamental low-tech.

„Cred că tehnologiile cele mai multe pe care le-am văzut acolo (în prezentările online CES, n.r.) au o utilitate concretă, strâns legată de realitatea COVID; nu a fost vorba doar de marketing“, spune Jason Cottrell, chief executive officer (CEO) al dezvolta­torului de software și produse MyPlanet. Com­pania colaborează cu nume mari din high-tech pentru a dezvolta noi produse și studiază atitudinea consumatorilor față de tehnologia emergentă. Strategia multor bran­duri care au intrat pe segmentul deja așa-numitelor tehnologii COVID-19, adaugă Cottrell, au fost redefinirea, modificarea sau adăugarea de funcții noi produselor existente.

„Consumatorii au schimbat complet modul în care foloseau produsele noastre, pe măsură ce nevoile lor s-au schimbat. Toată lumea știe că mulți dintre ei au înce­put să lucreze sau să facă școală de acasă. Răspunsul nostru la aceste schimbări a fost să regândim complet rolul televiziunii în casă“, spune Grace Dolan, vicepreșe­dintă a Samsung Electronics.

De altfel, sondajele efectuate de companii au arătat că utilizatorii nu sunt entuzi­as­mați atât de ideea în sine de tehnologie specifică pentru COVID-19, cât de faptul că o parte dintre produsele promovate până acum ca o avangardă futuristă a industriei au dintr-odată o utilitate concretă în viața lor de zi cu zi.

Managerii de produs și antreprenorii au încercat să construiască produse care să poată satisface o nevoie pe piață, în funcție de evoluția contextului general și de modul în care aceasta a schimbat aș­tep­­tările clienților“, continuă Cottrell. În aceste condiții, la CES s-au remarcat trei mari categorii de tehnologii legate de COVID-19: măști cu funcții inteligente sau au­g­mentări electronice; o pletoră de produse de igienizare și purificatoare pentru orice persoană, orice obiect și orice loc; tehno­lo­gie de distanțare socială. Unele sunt încă în faza de concept, dar multe altele pot fi cum­părate chiar acum.

Rămași mască

Cunoscută deocamdată sub numele de Project Hazel, masca inte­li­gentă a celor de la Razer ar putea fi ori­când un accesoriu obligatoriu chiar și într-o lume fără pandemie. Încă în faza de concept în dezvoltare, e realizată din plastic re­­ciclat și e nu doar rezistentă la apă și zgâ­­rieturi, dar și transparentă, pentru a per­mite citirea buzelor celui care o poartă. Vine echipată cu un microfon și un amplificator, dar și cu un set de lumini în interior, care se aprind când este întuneric afară.

Dar cu adevărat impresionante sunt cele două zone circulare care flanchează gura, în care sunt încorporate ventilatoare active de tip disc, ce filtrează atât aerul in­s­pirat, cât și dioxidul de carbon expirat. Re­prezentanții companiei spun că poate filtra 95% din particulele din aer, inclusiv SARS-CoV-2 și alți agenți patogeni.

Pe același segment al măștilor inteligente, AirPop este o mască echipată cu un sen­zor care se conectează la o aplicație mo­bilă capabilă să ne monitorizeze res­pirația, ca­­­litatea aerului și chiar cantitatea de po­luanți blocați. Totodată, este dotată cu filtre substituibile, special concepute, care blochează mai mult de 99% din particulele din aer, de la praf la alergeni și virusuri, in­clusiv noul coronavirus. Totodată, apli­cația notifică utilizatorul atunci când filtrul trebuie înlocuit.

Chris Hosmer, fondatorul companiei AirPop, a în­ceput să lucreze la această mască încă din 2015, pentru a se proteja pe el și fa­mi­lia sa de aerul poluat din Shanghai. Și în timp ce pandemia de COVID-19 a transformat măștile în accesorii esențiale pentru a ajuta la prevenirea răspândirii virusului, el crede acum că măștile sunt aici pen­tru a ră­mâne. „Cred că măștile de protecție vor con­tinua să facă parte din realitatea noastră cotidiană, chiar dacă nu la fel de pregnant ca acum. Oamenii vor avea măști la ei, la-n­demână, așa cum au și batiste de hârtie, să spunem.“

O astfel de mască postpandemie ar pu­tea fi și LG PuriCare, de­scrisă deja de media de specialitate drept un purificator de aer la purtător. Are două filtre H13 HEPA – cu aceleași caracteristici ale celor folo­site de compania sud-co­reeană în purificatoarele sale de aer pentru case și despre care spune că filtrează 99,95% dintre bacteriile, virusurile și alergenii aeropurtați –, un senzor de monitori­zare a respirației, două ventilatoare și un sistem de leduri ce emit lumină ultravioletă (UV), pentru de­zin­fecție și protecție su­plimentară împo­triva bacteriilor.

Se vinde deja în Hong Kong, Taiwan și Irak, iar în scurt timp ur­mează să fie dispo­nibilă și în alte țări.

Aerul schimbării

Tot de la LG vine și PuriCare Mini. A primit un premiu pentru inovație și este un purificator portabil de dimensiunea unei sticle de apă. E certificat de BAF (British Allergy Foundation) și – ală­turi de praf foarte fin și metale grele – filtrează 99% din alergenii din aer care pot cauza afecțiuni respiratorii sau ale pielii. Poate fi controlat de la distanță cu o apli­cație dedicată care oferă și informații despre calitatea aerului ambiental sau gradul de încărcare al filtrelor.

Americanii de la CleanAirZone au dezvoltat un purificator anti-COVID-19 care se folosește de încărcarea electrică a particu­lelor dăunătoare din aer pentru a le captura în interiorul unui dispozitiv de filtrare, într-un mod similar celui în care particu­lele de praf sunt atrase de monitorul unui computer. „Captura“ este distrusă cu ajutorul unor enzime, iar producătorul sus­ține că elimină cu o eficiență de 100% alergenii, bacteriile, mirosurile, virusurile, ger­­menii, fumul de țigară și vaporii chimici. In­te­racțiunea cu el se poate face prin display, aplicație mobilă sau prin voce, via Alexa, Google Assistant sau Siri. Un senzor intern monitorizează calitatea aerului, ofe­rind diverse informații, de la temperatură și nivelul de umiditate la detalii despre com­pușii organici volatili detectați (sub­stanțe iritante).

Până să dezvolte conștiință de sine și să se întoarcă împotriva noastră, roboții și-au găsit și o adaptare COVID-19. Unipin Ultraviolet Disinfection Robot, de exemplu, poate steriliza o suprafață de 1.000 de metri pătrați în 100 de minute, cu o rată de de­zinfectare de 99,99%, potrivit companiei. De asemenea, folosește monitorizarea vi­deo și tehnologii de recunoaștere facială, are conectivitate wireless și navighează cu LIDAR (un soi de radar cu laser care le permite vehiculelor fără șofer să „vadă“ în ju­rul lor și să se orienteze în spațiu). Tra­se­ele de curățare pot fi programate sau ghidate de un operator uman.

Pentru a curăța aerul și suprafețele, robotul folosește lu­mină ultravioletă, un fo­to­catalizator, ioni negativi, precum și o sită HEPA și un filtru din material ceramic poros în formă de fa­gure. În plus, poate detecta gaze dăună­toare, cum ar fi formaldehida.

Pandemia la purtător

Mai aproape de utilizatorul obișnuit, BioButton este un dispozitiv de dimensiunea unei monede capabil să monitorizeze 24 de ore din 24 temperatura, ritmul cardiac și frecvența respiratorie ale unei persoane, pentru a descoperi din fază incipientă o eventuală infectare cu SARS-CoV-2. Aprobat de FDA, dispozitivul se lipește de piept cu ajutorul unui sticker, iar datele înregistrate sunt in­ter­pretate de un algoritm de analiză cu in­teligență artificială (AI) capabil să identifice schimbări ale valorilor obișnuite, mo­di­ficări care ar putea indica un început al bolii.

În septembrie anul trecut, autoritățile din Insulele Cayman au anunțat că vor folosi BioButton pentru a monitoriza pe o pe­­rioadă de 14 zile călătorii care ajung în arhipelag, pentru simptomele timpurii asociate cu COVID-19.

O metodă de protecție complet lipsită de costuri ar fi, teoretic, păstrarea unei dis­tanțe sigure față de persoanele din jur. Practic e însă ceva mai dificil. Wavenology, o companie din Taiwan, a creat o soluție des­tinată celor pentru care munca la distanță nu reprezintă o opțiune. iDistance este un dispozitiv purtabil care emite o alarmă când limitele de distanțare considerate si­gure sunt încălcate. Se poate purta ca un ceas sau ca un medalion, funcționează atât în spații închise, cât și deschise și poate pro­cesa într-o secundă până la 50 de utilizatori. Dispozitivele comunică între ele și avertizează de fiecare dată când utilizatorii ies din zona sigură și ajung prea aproape unul de altul.

Dacă e sigur că poștașul sună întotde­a­una de două ori, e imposibil în schimb să știi dacă are sau nu febră când o face. Plott Ettie este o sonerie inteligentă echipată cu un senzor cu infraroșii capabil să măsoare pe loc temperatura celor care sună la ușă. Odată ce are rezultatul, soneria trimite pe telefon o alertă cu această informație în privința vizitatorului.

E limpede pentru toată lumea că 2020 a fost un an stresant. Și nu e o surpriză pentru nimeni că vânzările la nivel mondial pen­tru depresie, anxietate și insomnie au înregistrat creșteri-record, de două cifre. Există însă și o altă soluție.

Produs de Feelmore Labs, Cove este un dispozitiv care aplică vibrații ușoare și silențioase chiar în spatele urechilor, pe oasele mastoid și tem­poral. Frecvența spe­ci­fică a vibrațiilor are rolul de a stimula ter­m­inațiile nervoase sensibile ale pielii în activarea unei părți profunde a creierului (cortexul insular) care este direct impli­cată în gestionarea stresului.

Se poartă 20 de minute pe zi, iar testele clinice au indicat o reducere cu 40% a nivelului de stres a peste 90% din per­soanele care l-au folosit timp de 30 de zile, precum și o îmbunătățire cu aproape 50% a calității somnului.

De tratarea insomniilor se ocupă și Somnox, un robot sub formă de pernă dezvoltat de compania olandeză omonimă. Luat în brațe, acesta începe să „respire“, ajutân­du-i pe utilizatori să preia un ritm al res­pi­rației care să le asigure un somn relaxant și odihnitor. Noapte bună!

Acest articol a aparut în numărul 108 al revistei NewMoney

FOTO: Getty