Înainte de războiul declanșat de Federația Rusă în Ucraina, cu mai bine de o lună înainte, puțini aveam habar de dimensiunea reală a resurselor naturale de care dispune țara vecină. Dincolo de orice, poate cea mai mare surpriză (evident, neplăcută) este criza de neon – gaz vital pentru producția de semiconductori – pe care situația din Ucraina a declanșat-o. Între 45 și 55% din neonul folosit în industria cipurilor este produs de companiile Ingas și Cryoin, din Mariupol și din Odesa, potrivit Reuters. Vorbim despre două orașe care se află în epicentrul războiului.
De adăugat că bazinul Donețk, o altă zonă fierbinte din punct de vedere militar, a fost dintotdeauna foarte bogat în resurse de cărbune de bună calitate. Una dintre cele mai importante companii deținute de omul de afaceri Rinat Ahmetov, cunoscut mai ales din poziția de finanțator al clubului de fotbal Șahtior Donețk, este Metinvest, important jucător din industria siderurgică și minerit, cu sediul la Mariupol.
CRIZA ULEIULUI. Consumatorii români au golit rafturile cu ulei alimentar din supermarketuri după ce au aflat că războiul va diminua masiv capacitățile comerciale ale Ucrainei, cel mai mare exportator de floarea-soarelui din lume. Mai precis, țara vecină contribuia cu 46% din schimburile comerciale globale de semințe de floarea-soarelui și ulei de floarea-soarelui. Restul exporturilor erau împărțite în 2019 între Rusia, Argentina, Olanda, Ungaria, Bulgaria și alte state. Ca o paranteză, panica din centrele comerciale s-a transferat și pe piața de capital, dar în alt sens. Acțiunile producătorului de ulei Argus din Constanța, listate la Bursa de Valori București, s-au apreciat cu peste 40% în trei ședințe de tranzacționare consecutive, iar după ce apele s-au liniștit au început declinul. Argus era până atunci o acțiune puțin tranzacționată, cu un preț stabil.
În egală măsură, Ucraina a fost cel puțin până în momentul declanșării războiului un exportator important de porumb, grâu, fier, produse semifinisate din fier sau cabluri din fier. O parte dintre problemele cu care se confruntă astăzi constructorii și dezvoltatorii imobiliari sunt cauzate de criza fierului-beton care până acum venea, parțial, din Ucraina. Subsolul țării este bogat nu doar în zăcăminte de fier și cărbune, existând importante resurse de titan, mercur, ozocherită (ceară minerală folosită la producția de lumânări și ceruri) sau sare.
Cu toate acestea, în 2020, produsul intern brut (PIB) al țării era cu aproape 100 de miliarde de dolari mai mic decât cel al României, în condițiile în care populația este (era) de peste două ori mai mare decât la noi. Ucraina este singurul stat fost sovietic care nu a reușit să egaleze PIB-ul de dinainte de 1990. Asta, în condițiile în care nici pe vremea Uniunii Sovietice nu se afla printre favoritele Kremlinului. În acea perioadă era subfinanțată, în comparație cu alte republici, însă era exploatată tocmai pentru resursele de care am vorbit mai sus. Și înainte să devină importator de petrol și gaze (din Rusia) era, la rândul său, țară producătoare, însă URSS i-a secătuit rezervele. La începutul anilor ’60, Ucraina contribuia cu 30% la producția totală de gaze naturale a Uniunii Sovietice. Pierzându-și independența energetică, a fost nevoită să producă energie electrică folosindu-și zăcămintele de cărbune și dezvoltând centrale nucleare, precum cea de la Cernobîl.
PRĂBUȘIREA. În acest moment, economia Ucrainei nu este paralizată pe de-a-ntregul, însă perspectivele pentru anul 2022 sunt cât se poate de sumbre. Fondul Monetar Internațional (FMI), instituție care a aprobat un împrumut de urgență la jumătatea lui martie în valoare de 1,4 miliarde de dolari (maximum admis în astfel de situații), estima o prăbușire a economiei cu 25-35%. Calculele au fost făcute pe baza efectelor pe care alte războaie le-au avut asupra unor state precum Liban, Siria sau Irak. De altfel, Ucraina nu este la prima experiență de acest fel. A mai suferit șocuri – ce-i drept, mai mici – după ce Rusia a anexat Crimeea, în 2014 și 2015, când PIB-ul s-a depreciat cu 6,6%, respectiv cu 10%. Efectele războiului actual sunt incomparabil mai adânci în comparație cu incidentul precedent.
Înainte de 24 februarie, economia ar fi urmat să crească cu 3,6% în 2022, după ce în 2021 avansul fusese de 3%, pe fondul unei producții-record de cereale. Banii de la FMI vor fi folosiți pentru rambursarea împrumuturilor externe anterioare invaziei. Evident, suma este o picătură într-un ocean, având în vedere costurile războiului și bugetul necesar pentru reconstrucția țării. Guvernatorul băncii centrale a Ucrainei a avansat ideea că o parte din pagube ar trebui acoperite cu bani din rezervele pe care Rusia le are blocate în băncile occidentale.
De ce a dus-o atât de prost Ucraina chiar și pe vremuri de pace? Poate tot pământul – poziția geostrategică – e de vină. Corupția profundă e și ea parte din răspuns. Potrivit unui indice care măsoară percepția corupției, realizat de Transparency International, Ucraina se afla pe locul 122 din 180 de țări analizate, o poziție mult mai proastă decât cea a României (locul 66), dar mai bună decât cea a Rusiei (locul 136).
