Tinerii par mai conectați la această nouă frontieră economică, a spațiului, decât suntem noi, adulții de astăzi, chiar cu eforturile fenomenale ale lui Dumitru Prunariu sau Alexandru Mironov. Însăși Agenția Spațială Română (ROSA) nu și-a mai plătit de ani buni contribuțiile la Agenția Europeană Spațială. În discuțiile mele cu liceenii, l-am întâlnit pe brăileanul din clasa a XII-a care mi-a spus atât de natural că se pregătește pentru admiterea la o facultate de astronomie din Marea Britanie, cu visul de a ajunge să lucreze apoi pentru Elon Musk, la SpaceX, peste Ocean. De altfel, studenții mei masteranzi de la REI-ASE, preocupați de guvernanța economică globală, își aleg tot mai des teme proprii de cercetare din domeniul economiei spațiului.
Puterile autentice cresc acum pe verticală și își dispută supremația în economia spațială. Ne-am obișnuit să ne raportăm la puteri economice, militare, științifice, culturale, informaționale în plină dinamică 5G. Discutăm intens despre rescrierea regulilor de joc globale, despre nevoia renegocierii contractelor societale în plină competiție ideologică a acestui deceniu, între capitalismul aflat în suferință și autoritarismul de netolerat. În schimb, în aceste năstrușnice vremuri și schimbări, acordăm prea puțină atenție eforturilor pentru dominarea spațiului cosmic.
MINUNATA LUME NOUĂ. În 2020, economia spațiului era evaluată la 450 de miliarde de dolari și avea 400.000 de angajați. Ecosistemul său efervescent este format din producătorii de rachete și de sateliți, serviciile de telecomunicații, transportul, comerțul și turismul cosmic, cu toate agențiile spațiale publice, companiile private ale industriilor spațiale și fondurile de risc, alături de inginerii și experții în domeniu.
În 2019, China chiar a creat o bază pentru simularea vieții pe Marte, în deșertul Gobi, construită ca o tabără de simulare a acelor condiții de viață. Baza este situată într-o regiune cu condiții climatice și forme de relief asemănătoare celor de pe Planeta Roșie. Tabăra are un scop educativ, de experimentare, de pregătire a populării Marte, un scop semnificativ științific, dar și turistic. Tuturor ar trebui să ne dea de gândit: ne apropiem oare de prima generație de tineri care pot lua în considerare, în mod realist, posibilitatea de a trăi pe o altă planetă?
Economia spațiului va depăși 1,2 trilioane de dolari la finalul acestui deceniu și se vor crea aproximativ 1,5 milioane de locuri de muncă în viitorul apropiat. Nomenclatorul de competențe se schimbă, se îmbogățește. Se descoperă meta-materiale, dincolo de clasicul Tablou al lui Mendeleev pe care generația noastră l-a învățat în școală. Accesul femeilor și dezvoltarea echilibrată a competențelor spațiale sunt alte provocări ale liderilor OECD și G-20 dezbătute în ultimul an.
A cincea revoluție industrială. Circa 80% din cheltuielile guvernamentale globale dedicate spațiului sunt asigurate de Statele Unite ale Americii, China și Uniunea Europeană. Creșterea industriei spațiale și participarea tot mai mare a națiunilor la tangoul spațial au condus la înființarea de agenții spațiale: peste 80 funcționează în prezent în lume, unele create chiar după 2010 – în Noua Zeelandă, Australia sau India.
Omenirea se pregătește pentru a cincea revoluție industrială, cea spațială. Semnificația spațiului care se conturează ca o nouă piață de desfacere pentru umanitate este mult mai mare decât alocările publice. Inteligența artificială, robotica, dronele, blockchainul deschid ușile viitorului. Nu doar finanțele și afacerile internaționale se schimbă, ci și educația și formarea pentru noile meserii emergente. Spațiul, ingineria aerospațială și economia spațială vor fi printre sectoarele cu cea mai rapidă creștere din acest deceniu, cu tot ceea ce înseamnă producție spațială, operațiuni spațiale, aplicații spațiale, cercetare și dezvoltare spațială.
Noi jucători, precum Rocket Lab (Noua Zeelandă/ SUA), Blue Origin (SUA), SpaceX (SUA) și Virgin Galactic, se alătură industriei spațiale și tradiționalelor companii multinaționale cu capacități și experiențe puternice în sectoarele aerospațiale și de apărare, ca de exemplu Boeing, Airbus, Lockheed Martin sau Northrup Grumman.
CUM SĂ RĂMÂNEM ÎN JOC. Pentru a nu rămâne outsideri ai acestei revoluții, e important să înțelegem noile frontiere economice, să elaborăm politici spațiale, să fim activi în deciziile europene ce țin de reglementare și supraveghere, să investim în capacități spațiale, să participăm la proiectele internaționale de știință și inovare spațială, inclusiv la renumitele programe europene Copernicus (de observare a Pământului), Galileo (sistemul global de navigație prin satelit al Uniunii Europene), EGNOS (serviciul european de navigație geostaționară), să creăm un ecosistem spațial românesc care să poată utiliza și dezvolta datele și serviciile spațiale și, în definitiv, să nu ne mai pierdem tinerii pasionați de acest nou domeniu.
