Surse: Philip Morris pregătește în România o investiție de 300-400 de milioane de euro în țigara care sfidează Legea antifumat

Cristina Dobreanu 22/05/2017 | 12:40 Companii
Surse: Philip Morris pregătește în România o investiție de 300-400 de milioane de euro în țigara care sfidează Legea antifumat

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Nu iese fum fără foc, spune un vechi proverb românesc. Însă, în cazul unei industrii controversate cum este cea a tutunului, fumul ar putea să dispară complet.

„Ne gândim la o investiție în România“, a răspuns unei întrebări NewMoney Tommaso di Giovanni, director global de comunicare al producătorului de țigarete Philip Morris, în cadrul unei conferințe care a avut loc la centrul operațional din Lausanne, Elveția. Pe plan local, într-o piață cu circa 5 milioane de fumători adulți, esti­mată la 3,5 miliarde de euro, Philip Morris, producătorul Marlboro și L&M, ope­rează două companii (Philip Morris Tra­ding și Philip Morris România) cu afa­ceri cumulate, în 2015, de peste 530 de milioane de euro și profituri de peste 11,6 mili­oane de euro.

Compania americană este pe locul al treilea în piață după British American Tobacco (BAT), producătorul Kent, și Japan Tobacco International (JTI), producătorul Winston și Sobranie. Toți cei trei jucători sunt mari contri­buabili la bugetul de stat.

Intenția de a investi în România vine în condițiile în care Philip Morris încearcă să îi convertească pe fumători la noile produse IQOS, prin care tutunul este în­căl­zit cu ajutorul unui dispozitiv electronic. „Un viitor fără fum nu înseamnă un viitor fără tutun“, a spus, în cadrul ace­le­iași conferințe, Frederic de Wilde, pre­șe­dintele regiunii Uniunii Europene în cadrul Philip Morris International.

Lansat la nivel global încă din 2014 (în Italia și Japonia), IQOS a fost apoi adus și pe piața elvețiană, iar de la începutul anului trecut este disponibil și pentru consumatorii români. Astăzi, produsul este prezent în 20 piețe, însă până la finalul lui 2017 producătorul de țigarete speră să ajungă pe 30-35 de piețe.

În dorința de a-i converti pe fumători la acest nou produs, Philip Morris are însă nevoie și de unități de producție cu vo­lu­me mari. O primă fabrică dedicată producerii așa-numitelor HeatSticks sau Heets (batoanele de tutun care se introduc în dispozitivul electronic) a fost deja construită de la zero la Bologna, în Italia, în urma unei investiții de 500 de milioane de euro. În luna martie, compania ame­ricană a anunțat conversia parțială a fabricii din Grecia, printr-o investiție de 300 de mili­oane de euro. Producția în fabrica de la Aspropyrgos este pro­gra­mată să înceapă în ianuarie 2018. Iar ur­mătoarea țintă pe harta Philip Morris ar putea fi chiar Româ­nia.

CE ROL JOACĂ ROMÂNIA? Pe plan intern, discuțiile sunt de fapt ceva mai avan­sate, mai ales că premierul Sorin Grin­deanu s-a întâlnit la începutul lunii aprilie cu președintele Philip Morris, Christos Harpantidis, și cu șeful opera­țiu­nilor locale ale producătorului de tutun, Branislav Bibic, care i-au prezentant pro­iectul unei noi investiții.

„Reprezentanţii companiei producă­toare de ţigarete au prezentat proiectul unei investiţii semnificative pentru piaţa locală, menită să contribuie la dezvol­tarea mediului investiţional din ţara noastră. România este cea de-a treia pia­ţă aleasă de către Philip Morris Inter­natio­nal pentru demararea acestui pro­iect pilot, reprezentanţii companiei apreciind climatul prietenos investiţiilor din ţara noastră, mai ales în sfera cercetării şi ino­vării“, se arată într-un comunicat al Guvernului României.

Compania are o fabrică la Otopeni, în apropierea Bucureștiului, care urmează să sufere o conversie totală în urma unei investiții care s-ar ridica la 300-400 de mi­li­oane de euro, potrivit surselor NewMoney. Fiindcă echipamentele necesare producerii de batoane de tutun pentru IQOS sunt mai mari decât cele pentru țigările convenționale, suprafața fabricii ar urma să fie extinsă cu o hală nouă, la fel cum a fost cazul pentru unitatea din Grecia. Totodată, și numărul de angajați ar urma să urce cu aproximativ o sută de persoane. În plus, compania ar mai fi luat în calcul și deschiderea unui mic cen­tru de cercetare și dezvoltare în România.

Reprezentanții companiei au precizat pentru NewMoney că „Philip Morris in­vestește constant în fabricile sale din Europa (nouă la număr), iar fabrica din Otopeni, una dintre cele mai performante, nu va face excepție“. În plus, ritmul în care fabricile pe care le deține vor fi transformate în unități de producție pentru Heets „va fi influențat și de modul în care consumatorii vor începe să utili­zeze IQOS“, au mai adăugat aceștia.

În România, cota de piață a IQOS în București și în marile orașe este de peste 1% în aproximativ șase luni, „ceea ce pentru industria tutunului înseamnă un ritm de creștere foarte rapid“, potrivit Philip Morris România. Anul trecut IQOS a fost comercializat în online și mai ales în Capitală, iar acum se vinde în 16 orașe din România. Dar conversia fabricii de la Otopeni nu depinde doar de creș­terea vânzărilor IQOS pe plan local, dacă ținem cont de faptul că fabrica de la Otopeni exportă în prezent peste 80% din producție.

ÎN CÂTEVA CIFRE. Pentru jucătorii din in­dustria tutunului, care activează într-o piață estimată la aproape 800 de miliarde de dolari la nivel global, ultimii ani au reprezentat un efort constant de a face față reglementărilor tot mai stricte legate de producerea, ambalarea sau vânzarea produselor din tutun, valabile în aproape toate țările din lume.

În România, acciza totală la țigarete va fi majorată cu 1% de la 1 iunie, până la 439,94 lei/ mia de țigarete, potrivit Progra­mului de Convergență 2017-2020. Astfel, un pachet de țigări se va scumpi cu zece bani, însă creșterile de prețuri vor continua în următorii patru ani, potrivit Profit.ro. Rămâne întrebarea cum sunt accizate produsele din tutun în­căl­zit, precum IQOS, mai ales că, de la stat la stat, regle­mentările sunt diferite. Deo­cam­dată, nu avem niciun răspuns.

Astăzi, în această cursă aflată la in­tersecția între industria tutunului și device-urile electronice, pot intra nu doar jucătorii consacrați din domeniu, ci și din alte industrii, precum IT-ul. Acum că zarurile au fost aruncate, rămâne de văzut când va face Philip Morris anunțul oficial.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”O piață în încălzire” color=”juicy_pink”][vc_column_text]IQOS, despre care se spune că este abrevierea unei ambiții „I quit ordinary smoking“ (renunț la fumatul tradițional), are o istorie îndelungată până la apariția pe piață.[/vc_column_text][vc_column_text]INVESTIȚIA. Începând cu 2008, americanii de la Philip Morris au început să studieze posibilitatea creării unor produse fără fum. În 2009, a fost deschis centrul de cercetare și dezvoltare în Neuchatel, Elveția. De atunci, aproape 3 miliarde de dolari au fost investiți în această tehnologie, la dezvoltarea căreia au lucrat 430 de oameni de știință și experți.

PRINCIPIUL. Spre deosebire de țigările convenționale, în cazul cărora tutunul este ars la temperaturi între 600 și 800 de grade, dispozitivul IQOS este prevăzut cu o lamelă care încălzește până la temperatura de 350 de grade un tutun special preparat. Deoarece nu există combustie, nu se elimină nici fum, ci doar aerosoli. Experiența durează șase minute sau 14 pufuri.

LANSAREA. În 2014, două orașe din colțuri diferite ale lumii au fost alese pentru a testa IQOS: Nagoya (Japonia) și Milano (Italia). Se pare că testul a fost trecut, iar astăzi sunt prezenți în peste 20 de piețe. Ținta este să ajungă la 30-35 până la finalul anului.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: IQOS

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.