Sumele de bani plasate de români în depozite bancare au crescut spectaculos în ultima vreme, în pofida dobânzilor foarte mici

Pandemia a generat o acumulare semni­fi­­cativă de economii „în exces“ la nivel global. În România, raportul credite-de­pozite atinge lunar noi minime istorice, în contextul în care ritmul de creștere al celor dintâi este de peste trei ori mai redus decât al celor din urmă.

Raportul credite-depozite s-a prăbușit în februarie, la un an de la izbucnirea pande­miei de COVID-19 pe teritoriul României, la un nivel minim istoric de 66,7%. În ianua­rie, indicatorul era de 67,2%. „În dinamică an/an, raportul credite-depozite s-a dimi­nuat cu șapte puncte procentuale în fe­bruarie: componentele lei și valută au scă­zut cu 4,1 puncte procentuale, respectiv 12,4 puncte procentuale“, notează Andrei Rădulescu, director de Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania, într-un raport transmis investitorilor.

În opinia sa, acest indicator va continua să se deterioreze și ar urma să atingă pragul de 60% la sfârșitul lui 2023. Asta, în condițiile în care specialistul Băncii Tran­silvania se așteaptă la o continuare a ten­dinței de creștere a depozitelor, cu o dina­mică medie anuală de 11,9% în perioada 2021-2023. Această evoluție va fi susținută de „consolidarea ratei de economisire la un nivel ridicat (superior mediei istorice) și de premisele favorabile pentru dina­mica veniturilor populației și performanța financiară a companiilor în prima jumă­tate a ciclului economic post-pandemic“, este de părere Rădulescu.

Credit vs depozit

Datele publicate de Banca Națională a României (BNR) indică și creșterea soldului depozitelor neguvernamentale cu un ritm lunar de 1,3%, la 86,9 mi­liarde de euro în februarie (record istoric), evoluție determinată de persistența pandemiei, care a avut un impact asupra com­portamentului de economisire, depozi­tul bancar fiind în continuare în topul prefe­rin­țelor gospodăriilor din România.

Ca urmare, dinamica anuală a soldului de­pozitelor neguvernamentale a accelerat de la 15,8% în ianuarie la 16,4% în februarie, în timp ce dinamica anuală a soldului credi­tului neguvernamental a crescut de la 5,1% în ianuarie la 5,3% în februarie.

„Apetitul“ românilor pentru depozite este cu atât mai surprinzător cu cât politicile monetare ultralaxe din ultimul an au dus ratele medii ale dobânzii la 1,11% pe an, față de puțin peste două procente în aceeași perioadă din 2020.

Scenarii-cheie

Economia mondială ar pu­tea crește anul viitor cu o jumătate de punct procentual dacă gospodăriile ar cheltui cel puțin o parte din sumele pe care le-au economisit în perioada pandemiei de COVID-19, reiese din estimările grupului fran­cez de reflexie OFCE.

Ce vor face oamenii cu aceste economii este o întrebare-cheie de care ar putea depinde ritmurile de revenire din pandemie. Analizând miza acestor comportamente, OFCE a elaborat două scenarii pentru ma­rile economii ale lumii: unul în care gospo­dă­riile vor cheltui anul viitor o cincime din sumele economisite în 2020 și în 2021 și un altul în care nu vor face acest lucru.

Diferența dintre ritmurile de creștere aferente celor două scenarii a fost de 0,5 puncte procentuale din produsul intern brut (PIB). Există însă diferențe regionale. În cazul Statelor Unite ale Americii, primul scenariu s-ar traduce printr-o creștere de 5,9% în 2022. În absența impulsului generat de cheltuirea unei cincimi din economiile acumulate în pandemie, creșterea eco­no­mică ar fi de doar 3,7% din PIB. În cazul Germaniei, cea mai mare economie a Europei, avansul ar fi de 5,5% în primul scenariu, respectiv de 4,1% în cel de-al doilea.

Pe mâinile bogaților

O estimare realizată de agenția de rating Moody’s arată că, la nivel mondial, gospodăriile au acumulat 5.400 de miliarde de dolari economii su­plimentare față de tiparele de cheltuire din 2019. Suma reprezintă peste 6% din PIB-ul mondial. Creșterea încrederii consumatorilor ar putea însemna că aceștia vor fi dis­puși să cheltuiască o parte din aceste eco­nomii, odată ce economia va fi redeschisă, cred specialiștii agenției de rating.

„Combinarea declanșării unei cereri la­tente semnificative cu economiile în exces va conduce la o creștere a cheltuielilor de con­sum pe tot globul, pe măsură ce statele se apropie de imunitatea de turmă și își redeschid economiile“, a comentat Mark Zandi, economist-șef la Moody’s Analytics. Cheltuirea unei treimi din economiile acumulate în pandemie ar duce la o creștere a producției globale de două puncte procentuale în acest an și anul viitor. Zandi notează că statele dezvoltate, unde restricțiile au fost impuse pe scară largă, au acumulat cele mai însemnate economii în această perioadă. Doar în SUA, acestea se ridică la 2.000 de miliarde de dolari. Spre compa­ra­ție, planul guvernamental de salvare a eco­nomiei anunțat de Joe Biden în­sumează 1.900 de miliarde de dolari.

Aproape două treimi din economiile în exces din SUA erau deținute de 40% din fa­miliile bogate, potrivit estimărilor economistului Jan Hatzius, de la Goldman Sachs. În opinia sa, acest lucru este relevant atât prin prisma faptului că indică o creștere a inegalității sociale, dar și pentru că ar putea afecta amploarea revenirii economice, de­oa­rece „gospodăriile cu venituri mari vor pre­fera să păstreze ponderi semnificative ale sumelor acumulate decât să le cheltu­iască“.

„Dacă economiile în exces sunt deținute în mare parte de gospodăriile mai bogate și acestea sunt tratate mai degrabă ca o creș­tere a averii decât ca venituri suplimentare, atunci ne putem aștepta la o creștere semnificativ mai redusă a cheltuielilor în exces“, a comentat și Adam Slater, economist-șef la Oxford Economics, potrivit Financial Times.

Reticență

Incertitudinea a produs efecte și în România. Aproximativ 83% din respon­denții unui studiu realizat recent de ING au precizat că încearcă să economisească mai mulți bani, semnificativ peste media euro­pe­ană de 66,5%, reiese din datele băncii olan­deze. Românii se clasau astfel pe pri­mul loc în Europa, fiind urmați de polonezi (82%), turci (80%) și cehi (71%).

Aproape 75% din români au luat decizia de a-și reduce cheltuielile, peste media eu­ro­peană de 57,5%, ocupând primul loc în to­pul european. Similar, pe următoarele locuri se situează turcii (73%), polonezii (70%), italienii și spaniolii (66%).

Sondajele ING par a confirma un alt aspect important. Cei care economiseau îna­inte de pandemie sunt cei care au pus deo­parte cei mai mulți bani și în această peri­oadă. Peste 35% din românii chestionați în martie 2021 au precizat că nu au economii – același procent ca în studiul internațional ING din luna mai 2020 și în descreștere cu patru procente față de cel din decembrie 2019.

Dintre europenii care au un fond de re­zervă, aproape 36% spun că are o valoare mai mică decât un salariu lunar (față de 9% în urmă cu un an), 23% din aceștia afirmă că respectivul fond reprezintă echivalentul a unu-trei salarii (în scădere de la 24% în 2020) și doar 14% că este echivalentul a patru-șase salarii (17%).

Prognoza oficială de creștere economică pentru acest an a fost revizuită în creștere semnificativă la finele lunii aprilie. De la 4,3% din PIB, estimarea anterioară, noul pro­cent de 5% se bazează inclusiv pe o creș­tere mai accelerată a consumului pri­vat. Dacă anterior acesta era evaluat la 3,7%, conform prognozei de primăvară, creșterea ar urma să fie 5,1%. Prin urmare, autoritățile se așteaptă ca multe „pușculițe“ să fie sparte în acest an.

Datorii și economii

Creditarea pare să fi câștigat puțin teren la începutul aces­tui an, dar ritmul de creș­tere se menține sub dinamica depozitelor.

• CREȘTERE. În perioada ia­nuarie-februarie 2021, soldul creditului s-a majorat cu 5,2% față de același interval al anului anterior. Creșterea componentei în lei a contrabalansat ajustarea consem­nată pe segmentul valută.
• VALUTE. Soldul creditului în moneda națională a crescut cu 9,3% în primele două luni din acest an. Componentele „popu­la­ție“ și „companii“ s-au majorat cu 8,9%, respectiv cu 10,1%. Pe de altă parte, soldul creditului în valută a scă­zut cu 3,1%, pe fondul declinului cu 9,7% al componentei populație, declin parțial contrabalansat de creșterea de 0,9% con-sem­nată în pri­mele două luni ale acestui an pe seg­mentul companii.
• DEPOZITE. Dinamica anuală a soldului depozitelor neguvernamentale a accele­rat la începutul acestui an de la 15,8% în ianuarie la 16,4% în februarie: componentele lei și valută au crescut cu 16,2% (majorare de la 15,5%), respectiv 16,8% (accelerare de la 16,4%).
• RAPORT Raportul credi­te-depozite a scăzut de la 67,2% în ianuarie la 66,7% în februarie, un nivel minim istoric.

Acest articol a apărut în numărul 115 al Revistei NewMoney

FOTO: Getty