Sud-Estul dezechilibrat: un singur județ asigură aproape jumătate din PIB-ul și exporturile unei regiuni cu 2,4 milioane de locuitori
Turism, industrie, agricultură – la o primă vedere, regiunea de Sud-Est pare că are toate ingredientele unei economii diversificate, care merge ca pe roate. Dar orice poveste își are și „zmeii“ săi.
Acest articol a apărut în numărul 42 (11-24 iunie) al revistei NewMoney
Formată din județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, regiunea de Sud-Est este a cincea cea mai „bogată“ din cele opt zone de dezvoltare din România, cu un PIB/capita de 7.400 de euro la nivelul anului 2016, față de o medie națională de 8.600 de euro pe locuitor, potrivit Eurostat. La nivel de locuitori, concentrează aproximativ 2,4 milioane de persoane, adică 12% din populația rezidentă a României, însă numai în ultimii cinci ani din statisticile demografice ale regiunii de Sud-Est s-au „evaporat“ aproape 100.000 de oameni, echivalentul unui oraș de talia Buzăului.
În ecuația macroeconomică, singura regiune din țară care are ieșire la mare a generat anul trecut un Produs Intern Brut de aproape 91 de miliarde de lei, adică 10,5% din economia națională, în timp ce la capitolul exporturi Sud-Estul generează doar 4,2 miliarde de euro, adică mai puțin de 7% din totalul livrărilor externe de anul trecut, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică și de la Comisia Națională de Prognoză. Cu o precizare: numai județul Constanța, unde se află principala poartă maritimă a țării, Portul Constanța, este responsabil pentru aproape jumătate din exporturile regiunii de Sud-Est.
APETIT DE INVESTIȚII. Chiar și așa, Sud-Estul românesc pare că nu a atras atenția prea multor investitori externi. La finalul anului 2016, dintr-un sold total național al investițiilor străine directe de peste 70 de miliarde de euro, județele din zona de Sud-Est au atras sub 3,5 miliarde de euro, potrivit unui raport al Băncii Naționale a României. „Stimularea dezvoltării economice se bazează în primul rând pe creșterea investițiilor în zonă. (…) Un alt factor important este creșterea absorbției fondurilor europene, fiind necesare și măsuri legislative de ușurare a procesului de accesare a acestor fonduri“, spune Niculae Dușu, președintele și unul dintre proprietarii producătorului de materiale de construcții Celco din Constanța.
Printre cei mai mari investitori străini din zonă se numără Rompetrol (controlat de KazMunayGas) – care deține de altfel și o rafinărie la malul mării –, Bunge – un jucător de pe piața uleiurilor comestibile – sau ArcelorMittal – grupul care deține fostul Sidex Galați, dar pe care îl va vinde în perioada următoare, astfel că momentan nu se știe exact care va fi soarta platformei industriale. Pe de altă parte, printre antreprenorii români originari din această regiune se numără omul de afaceri gălățean Cezar Rapotan, care controlează distribuitorul de materiale de construcții Arabesque și rețeaua de bricolaj MatHaus, constănțeanul Gabriel Comănescu, care deține compania de foraj marin Grup Servicii Petroliere, dar și buzoianul Bogdan Stanca, proprietarul producătorului de carne de pui Aaylex.
Per ansamblu, județul care are cea mai mare „greutate“ în economia zonei de Sud-Est rămâne Constanța: a generat anul trecut 43% din PIB-ul acesteia; are și cea mai mică rată a șomajului, de 3,1%, față de o medie națională de 4,6%; concentrează 24,5% din cele aproape 344.000 de locuri de cazare turistică existente la nivelul întregii țări, potrivit datelor INS valabile la mijlocul anului trecut. Și tot Constanța conduce detașat și într-un clasament național al numărului de înnoptări în structuri turistice, cu 4,7 milioane dintr-un total de 27 de milioane înregistrat anul trecut. Totuși, când vine vorba de numărul de turiști, Constanța – cu 1,2 milioane în 2017 – rămâne în urma Capitalei – cu peste 2 milioane.
INFRASTRUCTURĂ ȘI TURISM. „Bucureștiul este depășit de Constanța în ceea ce privește numărul de camere și capacitatea hotelieră, dar ca urmare a duratei scurte, de aproximativ trei luni, a sezonului estival, în hotelurile din Capitală se cazează de aproape patru ori mai mulți turiști decât în Constanța“, notează compania de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox într-un raport despre piața hotelieră din România. Dincolo de litoral, Delta Dunării – a doua ca mărime din Europa după cea a fluviului Volga –, stațiunile balneoclimaterice precum Soveja, Sărata Monteoru sau Techirgol, dar și vestigii istorice precum tezaurul de la Pietroasele Buzău ori cetățile Histria și Tomis definesc potențialul turistic ridicat al regiunii de Sud-Est.
Privit din punct de vedere al infrastructurii de transport, Sud-Estul României are doar două aeroporturi internaționale, la Constanța și la Tulcea, însă traficul înregistrat de acestea – 121.000, respectiv 4.200 de pasageri în 2017, potrivit Asociației Aeroporturilor din România – este încă liliputan comparativ cu cel al altor aeroporturi, cum ar fi Otopeni (12,8 milioane de pasageri), Cluj-Napoca (2,7 milioane), Iași (1,1 milioane) sau chiar Craiova (0,44 milioane).
Nici la capitolul infrastructură rutieră, regiunea de Sud-Est nu stă mai bine. Singurul drum de mare viteză care tranzitează această zonă este Autostrada Soarelui, iar Podul peste Dunăre de la Brăila, care va fi cel mai mare proiect de infrastructură demarat în zona de est a României după Revoluție, a intrat în linie dreaptă anul acesta, după ce Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a emis un ordin de începere a proiectării investiției estimate la peste jumătate de miliard de euro. De altfel, când vine vorba despre infrastructura din sud-estul României, omul de afaceri Niculae Dușu spune că aceasta este insuficient dezvoltată și îngreunează inclusiv transportul mărfurilor grele. „În plus, acestui factor i se adaugă și taxele mari pe care transportatorii le plătesc pentru traversarea podurilor peste Dunăre (…), care se reflectă în prețul final de vânzare al bunurilor respective“, spune el.
PĂMÂNT BUN. Privind însă economia regiunii din alt unghi, agricultura reprezintă un pilon important al mediului de business din regiunea de Sud-Est, în contextul în care 65% din suprafața totală a celor șase județe este acoperită de terenuri agricole, potrivit Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est. Brăila, spre exemplu, este locul de naștere al unor businessuri precum distribuitorul de semințe, pesticide și îngrășăminte Agrinvest, controlat de Ali Hamzeh, sau ferma de cereale și oleaginoase Agricost, fondată de Constantin Duluțe.
În Vrancea, pe de altă parte, sunt concentrate afaceri din domeniul viticol precum Vincon Vrancea, controlată de Luchi Georgescu, sau Casa Panciu, a antreprenorului Daniel Guzu. La Constanța activează mai mulți traderi de cereale, printre care elvețienii de la Ameropa, respectiv BriseGroup, controlat de Marius Bucur, portul orașului fiind considerat un punct strategic inclusiv pentru agrobusinessul românesc. Până la urmă, tot infrastructura – fie ea maritimă, rutieră, aeroportuară sau feroviară – ajunge să își pună o amprentă decisivă asupra dezvoltării unor afaceri. Și odată cu ele asupra unei întregi regiuni.
FOTO: Guliver / Getty Images
