Studiu: Poluarea atmosferică ar creşte mortalitatea COVID-19 cu 15%
O expunere pe termen lung la aerul poluat poate anterna un risc crescut de a muri din cauza COVID-19 – cu o medie de aproximativ 15% în lume -, potrivit unui studiu internaţional publicat marţi, care arată că particulele poluante par să crească activitatea unui receptor – denumit ACE-2 – situat pe suprafaţa celulelor şi implicat în felul în care virusul SARS-Cov-2 infectează oamenii, relatează AFP.
Studiul, publicat în revista britanică de specialitate Cardiovascular Research, evaluează în ce proporţie această poluare, aflată deja la originea unor decese premature, ar putea să influenţeze mortalitatea în cazul COVID-19.
Această proporţie ar fi de aproximativ 19% în Europa, de 17% în America de Nord şi de aproximativ 27% în Asia de Est, potrivit estimărilor profesorului Jos Lelievel de la Institutul de Chimie Max Planck din Mainz, Germania.
Expunerea pe termen lung la aerul poluat ar fi contribuit, astfel, cu 29% la decesele din cauza COVID-19 în Cehia, cu 27% în China, 26% în Germania, 22% în Elveţia, 21% în Belgia, 19% în Olanda, 18% în Franţa, 15% în Italia, 14% în Regatul Unit, 12% în Brazilia, 11% în Portugalia, 9% în Spania, 6% în Israel, 3% în Australia şi cu doar 1% în Noua Zeelandă.
Autorii nu stabilesc însă o relaţie de tip cauză-efect direct între această poluare şi mortalitatea COVID-19.
Poluarea ar putea permite virusului să intre mai ușor în organism
Particulele poluante par să crească activitatea receptorului denumit ACE-2, situat pe suprafaţa celulelor, implicat în felul în care virusul SARS-CoV-2 infectează pacienţii, potrivit cercetătorilor.
”Avem, aşadar o «dublă lovitură»: poluarea aerului afectează plămânii şi creşte activitatea ACE-2, ceea ce conduce la o mai bună absorbţie a virusului”, potrivit profesorului Thomas Munzel de la Universitatea Johannes-Gutenberg din Mainz, coautoral studiului.
”Tranziţia către o economie verde, cu surse de energie curate şi regenerabile va favoriza atât mediul, cât şi sănătatea publică, la nivel local prin îmbunătăţirea calităţăii aerului, iar la nivel mondial prin limitarea modifcărilor climatice”, pledează autorii studiului.
Considerând ”extrem de probabilă” existenţa unei legături între poluarea aerului şi mortalitatea COVID-19, Anna Hansell, o profesoară de epidemiologie de mediu de la Universitatea din Leicester, estimează la rândul său că este ”prematur să se cuantifice în mod precis” această legătură.
Ea evocă ”numeroase alte motive bune de a acţiona acum în vederea unei reduceri a poluării aerului, pe care OMS o asociază deja cu şapte milioane de decese pe an în lume (4,2 milioane de decese legate de poluarea aerului exterior, iar restul legate de poluarea aerului interior)”.
