Studiu Cetelem: În ciuda majorărilor salariale din 2016, cei mai mulți români apreciază că puterea lor de cumpărare a rămas la fel sau a scăzut
În ciuda creșterilor salariale de anul trecut, cei mai mulți români apreciază că puterea lor de cumpărare s-a menținut constantă în 2016, reiese dintr-un studiu realizat de L’Observatoire și Cetelem.
Astfel, 46% dintre respondenții români au precizat că puterea lor de cumpărare s-a menținut la același nivel în 2016, iar 32% au apreciat că aceasta s-a diminuat. Doar 23% consideră că puterea lor de cumpărare a crescut anul trecut.
Mai mult, corelând datele cu rezultatele din 2015, reiese că numărul celor care o duc mai bine din punct de vedere financiar a scăzut, în vreme ce numărul celor care au perceput o înrăutățire a situației lor economice a crescut.
Salariul mediu net a înregistrat o creștere de 18,4% în luna ianuarie a acestui an, față de prima lună din 2016, ajungând la 2.300 de lei.
Indicele câştigului salarial real (care ia în calcul și evoluția inflației, respectiv eventuale creșteri ale prețurilor de consum) a fost de 118,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Studiul privind consumul gospodăriilor din Europa și nivelul de încredere al europenilor a fost efectuat la sfârșitul anului 2016 în 15 țări, inclusiv în România, pe un eșantion de 12.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18-75 ani.
Jumătate dintre respondenții români cred că statutul lor personal se va îmbunătăți în următorii doi ani.
Cele mai mari rate de încredere, aproape de nivelul românilor, au fost înregistrate în Danemarca (49%), Slovacia (44%) și Portugalia (42%). La polul opus al topului, în Franța (18%), Italia (19%) și Marea Britanie (20%) au fost indicate cele mai scăzute rate de încredere în îmbunătățirea statutului lor.
„Este o evoluție normală, care reflectă ritmul economiei și încălzirea activităților de creditare. Aceste două elemente contribuie la creșterea încrederii consumatorilor, cea mai ridicată fiind în România, comparativ cu toate celelalte țări din cercetare”, a declarat Pascal Roussarie, director de marketing şi Vânzări, Europa Centrală, BNP Paribas Personal Finance.
La polul opus, 16% dintre români sunt îngrijorați în legătură cu viitorul țării, cele mai des întâlnite motive fiind sistemul de sănătate și de asigurări sociale de stat (pensii), precum și cel educațional.
Bulgarii s-au arătat cei mai dependenți de creșterea salariilor, 59% dintre respondenți menţionând acest factor ca fiind unul dintre cei mai importanţi pentru creşterea încrederii în viitorul ţării, pe locurile următoare fiind polonezii (53%), românii (50%), ungurii (49%) și portughezii (48%).
Pentru germani, de exemplu, diminurea inegalității sociale este factorul principal care le-ar spori încrederea în țara lor (44%), în timp ce în Franța cel mai important factor de creștere al încrederii a fost scăderea ratei șomajului (42%). Scăderea ratei somajului este menţionată şi în Austria (39%) și Danemarca (41%). În Regatul Unit, deloc surprinzător, 40% dintre respondenți au indicat controlul fenomenului imigrării drept principalul motor al creșterii încrederii în viitorul țării lor.
FOTO: Laszlo Raduly
