Daniel Ilinca, fondator și CEO Softbinator Technologies, desfășoară o campanie de fuziuni și achiziții prin care vrea să-și consolideze poziția de jucător global. Iar listarea din 2021 a fost doar un prim pas din această călătorie.
Ce diferență este între un tablou fizic – să spunem „Gioconda“ – și un NFT (non-fungible token) care trimite la o imagine digitală? Sau între un ceas real și un NFT care trimite la o colecție de melodii? Sunt doar două dintre întrebările pe care Daniel Ilinca (34 de ani), fondator și chief executive officer (CEO) al furnizorului de software personalizat Softbinator Technologies, și le autoadresează și cărora le răspunde pe larg cu mare plăcere. Când explică, folosește din abundență limba engleză – nu doar cuvinte, ci construcții întregi. Și nu vrea să epateze. De Statele Unite se leagă o bună parte din banii săi personali, majoritatea clienților Softbinator și un birou fizic în Silicon Valley. „Anul trecut am făcut 60 de zboruri către și în interiorul Statelor Unite“, sintetizează tânărul antreprenor relația cu țara în al cărei univers tehnologic trăiește, de fapt, și atunci când e acasă.
Evident, pentru el, diferențele dintre cele două universuri chestionate mai sus sunt inexistente. Iar tehnologia blockchain care face posibile aceste minuni, greu de sesizat de generațiile „old fashion“, ca să folosim eufemismul preferat de Daniel Ilinca, va guverna lumea de mâine, crede el. Pentru a rămâne în picioare într-o astfel de lume, armele unui start-up cu capital local care crește natural de la un an la altul nu sunt suficiente. „Dacă ne uităm statistic la ce se întâmplă în România, în tech sunt foarte puține companii cu capital local care sar de 100 de oameni. Piața e foarte fragmentată“, descrie CEO-ul Softbinator unul dintre marile neajunsuri ale pieței românești de tehnologie.
În 2021, când a atras 1,2 milioane de euro de la investitori printr-un plasament privat și a listat compania pe AeRO, piața secundară a Bursei de Valori București (BVB), obținea ceva poate mai important decât banii. Antreprenorilor cărora le propune o achiziție în proporție de 100% le oferă pe lângă cash și o componentă de schimb de acțiuni (cu titlurile Softbinator listate, deci lichide). Astfel, vânzătorii vor trece de blocajul mental că după exit vor ieși la „pensie“, aceștia devenind parte dintr-o companie cu ambiții mult mai mari.
Până acum, cu banii din plasamentul privat, a cumpărat trei mici jucători locali – Wise-Up, E-spres-oh și Digital Tailors. Softbinator mai deține pachete minoritare sau majoritare de acțiuni în compania de recrutare TechMind, platforma de diete personalizate Yummdiet (vezi pagina 24) și agenția de design de produs Ixperi. Banii de pe bursă s-au epuizat, așa că trebuie găsite alte surse pentru a finanța extinderea. Sunt luate în calcul toate variantele (evident, inclusiv propriul profit): majorarea de capital, emisiuni de obligațiuni sau clasicele credite bancare.
Recent, Softbinator l-a recrutat pe Vlad Deliu pentru poziția de chief financial officer (CFO), cel care va pune în practică strategia de finanțare a achizițiilor viitoare. Anterior, Deliu a lucrat pentru grupul de asigurări NN, iar acum este și membru în Consiliul de Administrație al Aquila, cel mai mare distribuitor local de bunuri de larg consum, listat pe BVB. Piața principală a bursei este o destinație și pentru Ilinca, însă deocamdată nu există un calendar precis. Adevărul este că, în acest moment, contextul bursier general nu e printre cele mai favorabile. Și poate cel mai convingător argument că marile companii tech trec printr-un moment dificil ni-l furnizează concedierile masive (e vorba despre zeci de mii de oameni, în total) pe care le fac Amazon, Alphabet, Meta sau Microsoft.
Ilinca spune că tsunamiul lovește în special companiile mari care și-au supradimensionat echipele în pandemie, atunci când mulți erau convinși că avântul pe care îl luase tehnologia va fi fără de sfârșit. În oglindă privind lucrurile, tot el arată că Softbinator nu va fi afectată de acest purgatoriu al următoarei crize, pentru că încă este o companie suplă – are în jur de 190 de programatori și colaboratori în București, Brașov, Constanța, Iași și Timișoara.
Intenția trecerii pe piața principală a fost anunțată și de integratorul IT Arobs Transilvania Software (listată tot pe AeRO), cea mai mare companie IT de pe bursă, controlată de antreprenorul clujean Voicu Oprean. Arobs anunța în 2022 că pasul ar urma să fie făcut chiar anul acesta. Piața reglementată le conferă emitenților acces la investitori stabili pe termen lung, precum fondurile de pensii. Acțiunile Arobs s-au devalorizat cu peste 13% în ultimul an, în vreme ce titlurile Softbinator (simbol bursier CODE) s-au apreciat în același interval cu 10%.
Integratorul de soluții IT Bittnet a fost prima companie locală care a făcut trecerea de la AeRO la piața principală, în 2020. Acum, și Arobs, și Bittnet sunt foarte active pe zona de fuziuni și achiziții (M&A), strategia lor fiind aceeași ca în cazul Softbinator: creștere accelerată, dincolo de posibilitățile intrinseci ale companiei. De altfel, Bittnet este acționar semnificativ și în Softbinator. În 2020, grupul de companii fondat de frații Mihai și Cristian Logofătu a cumpărat 25% din acțiunile companiei lui Ilinca. În momentul de față, Bittnet mai deține puțin peste 18% din acțiuni, în urma majorărilor de capital și a unui exit parțial realizat în proximitatea plasamentului privat din 2021. Investiția de atunci se datorează faptului că Bittnet nu avea în portofoliu o companie din segmentul de dezvoltare software, spune Cristian Logofătu, cofondator Bittnet. „Pentru această deținere am plătit 8 milioane de lei (1,6 milioane de euro, n.r.) dintre care 4,5 milioane de lei în acțiuni Bittnet și 4 milioane de lei cash“, detaliază acesta.
Pe lângă Bittnet, alți acționari importanți sunt Andrei Pitiș (Simple Capital), președinte al Consiliului de Administrație, fondul de investiții Agista și Autonom. Cel mai important acționar rămâne Daniel Ilinca, a cărui deținere depășește 45% din capitalul social. Alți mici acționari din companie, precum și investitorii de pe bursă dețin peste 22% din acțiuni.
O sursă deloc neglijabilă pentru investițiile de anul acesta este și profitul propriu, care s-ar putea ridica la 1,2 milioane de euro în 2022 (exact valoarea plasamentului privat din 2021), după cum estima Ilinca după publicarea rezultatelor financiare pe primul semestru de anul trecut. Pe lângă achiziții, antreprenorul spune că intenționează să folosească banii și pentru a crește puterea motorului de vânzări. Acest lucru se va putea întâmpla inclusiv prin deschiderea unui al doilea birou de vânzări în Statele Unite. Cel mai probabil pe Coasta de Est, iar orașele-candidate sunt New York, Washington, Miami și Boston. Clienții vin în principal din trei direcții: fintech, sănătate și e-commerce & logistică. Pentru aceștia, Softbinator furnizează software personalizat, „real IP (intelectual property)“, după propria-i exprimare. „Diferențiatorul Softbinator este că nu suntem nici cea mai mare (companie tech, n.r.), nu suntem nici prima, nici cea mai diversificată, dar consider că suntem cea mai inovativă“, își descrie antreprenorul compania. „Pariul nostru e că inovația înseamnă marje bune de profit.“
Una dintre tehnologiile cu care inovează Softbinator este blockchainul – marea pasiune a lui Ilinca. Cu ceva vreme în urmă, a cumpărat criptomonede, pe care ulterior le-a vândut (la timp), doar pentru a înțelege cum funcționează în realitate cea mai palpabilă expresie a blockchainului. Echipele sale au avut proiecte legate de platformele de schimb pentru criptomonede și i se părea inadmisibil să știi cum funcționează aceste lucruri doar în teorie. Actuala criză din cripto o vede mai degrabă ca pe o stabilizare la niște valori corecte și, în același timp, drept un bun prilej ca dezvoltatorii să se ocupe și de blockchain în sine.
Recentul colaps al FTX, până nu demult o platformă cripto de 32 de miliarde de dolari, a zdruncinat serios încrederea investitorilor în acest instrument, stare de fapt care va trena cel puțin un an sau doi, după cum estimează analiștii. „Nu sunt un fan al cripto, însă sunt un mare fan al blockchain“, afirmă Ilinca. După el, blockchain, inteligența artificială (AI) și quatum computing sunt trei tehnologii care vor schimba dramatic lumea.
Iar aici se impun câteva precizări: de ce este atât de important blockchainul? În viziunea antreprenorului – care și-a început cariera de programator pe vremea când era student la Facultatea de Matematică și Informatică –, toate domeniile în care este nevoie de încredere și transparență vor fi revoluționate de această tehnologie. Concret, își imaginează o lume (peste zece ani) în care notariatele fizice și sistemele de vot clasice vor dispărea.
În primul caz, atât timp cât toți membrii „rețelei“ vor avea o copie a tuturor contractelor semnate vreodată, fraudarea unui document va fi, practic, imposibilă. Iar pentru cel de-al doilea exemplu, fraudarea votului va fi cu neputință, în condițiile în care toate datele introduse nu vor putea fi alterate niciodată. Altfel spus, dacă în lumea reală încrederea scade odată cu dimensiunea comunității, în blockchain, lucrurile stau exact pe dos. În sensul că fiecare membru are o copie a informației, iar acolo unde sunt mai multe perechi de ochi, o anomalie nu poate trece neobservată.
Însă, de departe, aplicația preferată a blockchainului e pentru Ilinca NFT-ul. În opinia sa, reprezintă cea mai pură formă a „internetului simbiotic“ sau a ceea ce specialiștii au numit încă de acum 15 ani Web 4.0. Împărăția lui Web 4.0, un univers în care granițele dintre lumea reală și cea digitală devin difuze, ar fi trebuit să înceapă în 2020, însă mirajul criptomonedelor – Ilinca își amintește că toate evenimentele și petrecerile din lumea cripto de dinainte de pandemie erau „crazy“ – a monopolizat toate mințile din blockchain. Iar scandalul FTX vine să aducă lucrurile pe făgașul lor firesc.
Mirajul investițiilor speculative nu a avut efect și asupra sa. (Am văzut că investiția în cripto a fost strict didactică.) Banii – sub un milion de dolari – și i-a investit tot în tech, atât în România, cât și în Statele Unite. În portofoliul său personal a avut circa zece companii – unele au fost pariuri câștigătoare, iar cu altele a pierdut banii. De exemplu, își amintește că a investit într-un afterschool care îi învăța pe copii teorie pornind de la exemple practice și a pierdut 200.000 de dolari. Acum mai are câteva dețineri minoritare și speră să facă „some cool exits cu una sau două companii“.
Una dintre acestea este The Quick Board, o platformă de antrenament și recuperare pentru sportivii de performanță – din care deține aproape 10% –, utilizată de mai bine de jumătate din baschetbaliștii din campionatul nord-american profesionist de baschet (NBA), după cum susține Ilinca. Potențialul de exit din aceasta e de ordinul zecilor de milioane de dolari, adică mai mult decât valoarea deținerii sale din Softbinator. Aceasta se ridica, la jumătatea lui ianuarie, la circa 7 milioane de euro, la o capitalizare bursieră a întregii companii de 15,5 milioane de euro.
În acest start-up este asociat cu Jason Fisher, un investitor american de care destinul lui Daniel Ilinca este strâns legat. Mai puțin cunoscut în România, Fisher este unul dintre primii investitorii de venture capital de la noi, începându-și activitatea în urmă cu 25 de ani. Prin 1998, împreună cu alți doi americani și cu profesorul Trandafir Moisa, de la Universitatea Politehnica din București, a creat compania Cornerstone Technologies. Aceasta a ajuns la 100 de angajați până în 2001, însă criza Dot-com i-a oprit avântul. Cornerstone Technologies s-a „spart“ în câteva companii mai mici, una dintre acestea – Asentinel – fiind și locul unde Ilinca avea să lucreze ca programator pe vremea studenției.
În 2013, după ce Ilinca începuse deja Softbinator împreună cu un asociat, Jason Fisher l-a căutat pentru a-i prezenta un proiect. S-au văzut a doua zi și au reînceput Cornerstone Technologies, dar de data aceasta sub forma unui „venture studio“, un loc în care erau create start-upuri. Rolul lui Ilinca era să găsească programatori, iar Jason Fisher aducea clienții. Ca un detaliu amuzant, Ilinca a avut de gând să-l refuze inițial pe investitorul american pentru că s-a simțit ofensat de faptul că acesta înțelesese că Softbinator – companie demarată în 2011 – se ocupă cu recrutarea.
Softbinator își trage numele de la un puternic accelerator din acea perioadă, YCombinator, unde Ilinca intenționa să-și ducă start-upul. A creat numele de Softbinator pentru a flata managementul YCombinator și a-și crește astfel șansele de admitere. Inițial, într-adevăr, Softbinator se dorea un LinkedIn avant la lettre pentru programatori. Cum lucrurile nu au mers conform planului, compania s-a transformat într-o agenție de employer branding pentru firmele din tech. În cele din urmă, Fisher l-a convins pe Ilinca să se asocieze și așa au revitalizat Cornerstone, fiind implicați în crearea a 25 de start-upuri, iar într-unele a investit fie singur, fie alături de acesta.
Nici mirajul imobiliarelor nu l-a atras până acum, pentru simplul motiv că randamentele pe care le pot aduce companiile inovative sunt superioare celor din real estate. Plus că se simte ca peștele în apă într-o lume care pentru mulți e o enigmă. Cu alte cuvinte, nu iese din zona pe care o stăpânește cel mai bine.
Pe de altă parte, diversificarea nu e un lucru neapărat rău, mai ales într-o perioadă în care vedem că până și un domeniu considerat magic până mai ieri – ne referim, evident, la tehnologie – poate să intre într-o criză a cărei evoluție e greu de intuit. Și a cărei rezolvare nu vine (neapărat) din blockchain.
Andrei Pitiș, unul dintre cei mai prolifici business angels români este președintele Consiliului de Administrație al Softbinator, iar Daniel Ilinca ocupă poziția de vicepreședinte. Pitiș deține puțin peste 8% din acțiuni prin Simple Capital.
Acest articol a apărut în numărul 156 al revistei NewMoney
FOTO: Laszlo Raduly
Sectorul de e-commerce din România este evaluat la aproximativ 7 miliarde de euro pentru finalul…
Ministrul Economiei, Ştefan Radu Oprea, a anunţat că programul Start Up Nation, va beneficia din…
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat vineri că rezultatele investigaţiei sectoriale privind sectorul bancar…
Adâncirea dezechilibrelor fiscale prin solicitarea de facilităţi ar putea avea la bază o speranţă deşartă…
Compania Meta Platforms este vizată de o investigaţie majoră din partea Uniunii Europene legată de…
Parlamentul de la Chişinău a adoptat joi o hotărâre privind desfăşurarea referendumului privind aderarea Republicii…
Acest website folosește cookies