Străin (versus) autohton: cum arată balanța de forțe dintre cele două tipuri de capital

Alexandra Pele 24/02/2017 | 14:07 Financiar
Străin (versus) autohton: cum arată balanța de forțe dintre cele două tipuri de capital

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Capitalul străin și cel românesc sunt adesea prezentate în opoziție și des­părțite de un versuscare ascunde o ba­lanță disproporționată de forțe și multe nemulțumiri.

„Retorica nu își are rostul“, răspundea Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Na­ționale a României (BNR), unei întrebări legate de o nouă răbufnire a unui conflict ce mocnește de ani de zile – conflictul deschis cu multinaționalele. Puțini sunt dispuși să discute echilibrat despre eli­mi­narea unui „versus“ care umbrește mai toate dezbaterile legate de importanța celor două tipuri de capital. „Păi dacă ai profit nu e bine. Nu merge așa. Trebuie să se schimbe și atmosfera din societatea românească. Dacă avem multe firme cu pierdere, nu putem să avem câștiguri la nivelul societății“, aprecia guvernato­rul. Substratul comentariului este că mul­­ti­­na­țio­nalele sunt acuzate că și-ar tran­­sfera profiturile, în vreme ce companiile cu capital românesc au bilanțurile roase de datorii și funcționează ani la rând pe pier­dere fără a răspunde între­­bă­­rilor incomode legate de motivul care justifică existența acelor businessuri.

CU SPRIJIN, FĂRĂ SPRIJIN. „Întotdea­­u­­na a fost versus“, crede sociologul Alfred Bulai. După 1989, atra­­ge­­rea capitalului stră­­in a devenit o prioritate pentru auto­­ri­­tățile de la București. „Tema de bază în anii ’90 și în anii 2000 a fost privatizarea. Era vă­zută ca un mit, ceva ce rezolvă toa­­te pro­ble­­mele Româ­­ni­­ei“, spune el. Capitalul autoh­­ton, abia în for­­mare, pierdea te­­ren înainte să îl câș­­ti­­ge. „Resursele ma­­re­­lui capital care a venit în România au fost mult mai mari, inclusiv sferele lor de influență, de putere“, comentează Bulai, adăugând că slăbi­­ciu­­nea statului a dus la un comportament du­­­­plicitar față de cele două tipuri de investitori – străini și locali. „Nu cred că exis­­tă un sprijin real în societate pentru ca­­pitalul românesc“, conchide tran­șant sociologul.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.