Stai să vezi acum prenume

Scriind cândva despre numele de familie ale fostelor oficialități comuniste, Andrei Pleșu face următoarea observație: „Mai buni sau mai răi, o seamă de repre­zentanți ai nomenclaturii păreau exponenți ai ace­lu­iași trib, camuflați sub porecle subversive: Pacoste, Pungan, Cioară, Gâdea, Burtică, Pană, Pățan, Giosan, Cocârlă, Cenușe, Clătici, Pleșiță“.

În libertatea de după 1989, televiziunea lansează rafale de personaje cu prenume trăsnite. Cu ani în urmă, făcea audiență o șerpoaică septua­ge­nară ieșită din service-ul chi­rurgiei plastice și dotată cu o poftă nebună de-a se iubi cu bărbați de două ori mai tineri. Arătarea se numea Israela și deschidea un întreg evantai de posibilități pentru amatorii de ghidușii onomastice. Israela fiind flexarea femi­nină a Israelului, lumea prinsese să se întrebe cât va trebui să aștepte cetă­țeni pe care să-i cheme Luxemburga, Letoniu, Madrida, Scoțiu, Ulan-Batora sau Norvegiu.

Numai că dincolo de hazul stârnit de un asemenea nume se află adeseori tristețea posesorului. Căci el, bietul, nu e cu nimic vinovat de capriciul părinților sau al nașului. Pe de altă parte, destui adulți din poiana tranziției preferă să le dea copiilor diminutive funcționale. O parte dintre ele sunt substantive comune majusculate pentru a deveni substantive proprii, altele alunecă din registrul auto sau casnic în cel de stare civilă: Umbreluța, Viforaș, Tră­bănțel, Skodișoara, Gresia și Faianța (dacă sunt gemene). De unde vin aceste alegeri deraiate? Pro­babil din memoria afectivă a adultului, vrăjit de efi­ciența unei mici umbrele pe timp de aversă, de an­duranța teu­tonă a mașinii cu care s-a dus la serviciu atâția ani sau de mici succese menajere. Cum însă viața are ironiile ei, peste ani te trezești că Umbre­luța nu are nimic din gracilitatea prenumelui, fiind o ursoaică a cărei călcătură nivelează asfaltul, iar Trăbănțel ajunge dealer la Mercedes și colectează de la colegii hâtri porecla „Brelocul“.

FLORA ȘI FAUNA. O categorie interesantă îi cuprinde pe amatorii de onomastică vegetalo-animală. Flora și fauna nu sunt doar subiect de bacalaureat, ci și cataloage onomastice în prăvălia tranziției ro­mâ­nești. Aici există, ce-i drept, rezervorul tradițio­nal, compus din Florica, Lăcrămioara, Violeta, Camelia sau Narcisa, cărora li se adaugă, dinspre partea bărbătească, Viorel, Trandafir sau Mugur. Dar nu e suficient. Imaginația românului își mai dă o dată-n petic și așază pe tejgheaua cu prenume câteva variante cu pendulare între poetic și ridicol: Crenguța, Ulm, Lămâița, Ghiocel, Sulfina, Crin etc.

În fine, tot aici dăm peste mutarea de răspuns pentru un prenume amintit mai devreme. Căci dacă arzuia Israela avea un prenume masculin feminizat, situația inversă, cea a femininului masculinizat, îl aduce în prim-plan pe Flor, flexat viril din Floare. Fostul primar de sector Flor Pomponiu (ce combi­nație caragialiană!) e un bun exemplu în materie.

Recolta din rândul faunei e ceva mai săracă, dar dispune de sonorități la fel de percutante. Iată-l, de pildă, pe vajnicul Lupu Rednic chiuind de mama fo­cului pe la șușele unde este invitat. Din spatele scenei avansează galeș o făptură pe nume Căprioara, iar la încălzire a ieșit deja stolul compus din Vră­biuța, Vulturaș, Rândunica, Șoim, Lebăda și Corb – toate aceste prenume există. Iar dacă răposatul politician Ulm Spineanu a repre­zentat tandemul de forță al registrului vegetal, nici variantele din domeniul zoologic nu sunt de lepădat, indiferent dacă se compun din făpturi înrudite (Că­prioara Cerbu), aliterative (Ursula Ursu) sau contrastante (Mioara Lupu).

COVID ȘI CORONA. În aceste condiții, era de ne­gân­dit ca pandemia să nu excite glanda onomastică a românului. Cum să fructifici prezența, cu ani în urmă, a dele­ga­țiilor FMI la negocierile cu guvernul și să nu culegi recolta din lanul de COVID-19? Cum să propui prenume ca Arierata, Emergența și Expertiza atunci și să nu păstrezi nivelul acum? Națiile ve­sele convertesc inva­riabil drama în comedie și la­crima în hohot. În calitatea ei de nație veselă, nația română a întocmit deja lista cu prenume de resort și așteaptă acum doar concre­tizarea demersurilor.

Și fiindcă pe lume sunt mai multe femei decât băr­bați, prenumele feminine le întrec numeric pe cele masculine. Dintre ele se disting câteva susceptibile de o carieră imediată: Izoleta, Ordonanța, Amenda, Corona, Carantina, Urgența, Comorbida, Peroada și – rar, pe silabe – Ce-le-ri-ta-tea. Dintre prenumele mas­­culine se impune Covidiu, urmat la mare dis­tanță de Virus și Liliac. Iar faptul că în alte țări ale lumii câteva mame și-au botezat deja nou-născuții Covid și Corona nu trebuie să descurajeze.

Până la apariția unei legi care să interzică batjocura onomastică, vom câștiga toate pariurile cu ridicolul. Vom boteza și ne vom înveseli. După ce se vor deschide restaurantele, vom merge la „Wuhanul cu tei“ sau, de ce nu?, la „Wuhanul lui Manuc“. Vom asculta muzica potrivită momentului. Iar nerăbdătorii se vor gândi la concertele de iarnă, când Ștefan Hrușcă va cânta „Linu-i lin și pangolin“, iar Ștefan Bănică jr se va răsti: „Veta, unde-i izoleta?“.

Prozator, traducător și jurnalist sportiv, Radu Paraschivescu a realizat emisiunea „Pastila de limbă” la Digi24.