Sputnik și RT, cele mai periculoase arme ale Moscovei

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Imperiul media rusesc, controlat direct de Kremlin, își turează producția de știri în contextul în care anul acesta au loc alegeri în țări europene importante precum Olanda, Franța, Germania. Cele două vârfuri de lance: Sputnik și RT.

Aflat în plină ascensiune în sondaje, candidatul de centru la alegerile prezidențiale din Franța din primăvara aceasta, Emmanuel Macron, a primit recent o neașteptată lovitură: pe piața informațiilor a apărut un raport intitulat „Agentul american“, în care se lasă de înțeles că ar fi homosexual și că în aceste alegeri este susținut de un foarte potent grup de lobby format din homosexuali. Sursa? Sputnik, agenția de știri controlată de Kremlin.

Într-un efort de revenire la propaganda de tip sovietic, rețelele media ruse, aflate sub strictul control al statului, își turează forțele pe fondul unor tururi de scrutin importante care au loc anul acesta în Olanda, Franța și Germania. Asta pune în stare de maximă alertă establishment-ul european, mai ales după ce agențiile de informații au acuzat deschis Rusia că s-a implicat în alegerile prezidențiale din SUA, de anul trecut.

Citește si

„Sputnik și rețeaua internațională de televiziune RT (fosta Russia Today, n.r.) au ca scop să lanseze zilnic știri false“, afirma pentru France 2 Richard Ferrand, secretarul general al partidului lui Macron, En Marche!, într-o intervenție din 13 februarie.

În Germania, canalele media ruse controlate de stat acordă spații ample partidelor populiste de extremă dreaptă și de stânga care critică dur politica de imigrare a cancelarului Angela Merkel. În Franța, ascensiunea de ultim moment a lui Macron a tăiat avântul conservatorului François Fillon, candidatul dreptei și fost premier, care a anunțat că va promova relații mai apropiate cu Rusia și va solicita suspendarea regimului de sancțiuni impus de UE acesteia după anexarea Crimeei. Până acum, știrile despre Fillon au fost în mare măsură pozitive în știrile difuzate de cele două canale. Evident că Sputnik și RT au menajat-o și pe candidata de extremă dreaptă, Marine Le Pen, ale cărei poziții proruse și antieuropene sunt deja bine cunoscute. Nu la fel de tolerante au fost însă cu Macron, fostul ministru al Economiei, acuzat voalat de știrile respectivelor canale că și-a folosit poziția în guvern pentru a face lobby băncilor și companiilor străine.

REȚEAUA. Sputnik, o reîncarnare a agenției de presă Novosti din perioada sovietică, funcționează în mai multe limbi. La fel și RT, o rețea de televiziune internațională, în mai multe limbi pe modelul CNN sau Al Jazeera, este condusă de Alexey Nikolov, un apropiat al președintelui Vladimir Putin. Cu 22 de birouri în 19 țări și peste o mie de angajați, RT are un buget care a explodat în ultimii zece ani – de la 30 de milioane de dolari în 2005 la circa 320 de milioane de dolari anul acesta, majorare de care s-a bucurat în ciuda faptului că toate celelalte cheltuieli publice au fost sever tăiate. Iar în bugetarea din acest an, au fost alocate 20 de milioane de dolari pentru lansarea unui canal în limba franceză, care va fi operațional anul acesta, adăugându-se canalelor în engleză, spaniolă, germană și arabă.

„Vedem o țară care, în asaltul său de dezinformare și folosire a mass-media ca o veritabilă armă, a contribuit la ceea ce astăzi numim era post-adevăr. Iar Occidentul trebuie să se implice mai mult pentru a contracara această falsă realitate“, a avertizat ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon.

Evident, Rusia respinge orice critică în acest sens, numind-o ipocrizia Occidentului. Replica liderului rus nu a întârziat. La începutul acestei luni, Vladimir Putin, care susține că misiunea RT este de a sparge monopolul anglo-saxon asupra agendei mondiale, aprecia că mass-media europene au devenit o armă de manipulare a opiniei publice. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, crede că audiența de care se bucură mass-media ruse este o dovadă a succesului lor și îndeamnă publicațiile occidentale „să evite știrile false, când fac referire la Sputnik sau RT“.

IMPACT LIMITAT? Canalele de informare ale Kremlinului și-au făcut simțită prezența deja în Italia și Olanda. Cu câteva săptămâni înainte de referendumul din decembrie din Italia, în urma căruia premierul Matteo Renzi a fost nevoit să demisioneze, RT a transmis live pe Facebook din timpul unor așa-zise proteste anti-Renzi desfășurate la Roma. Transmisia a avut 1,5 milioane de vizualizări și a fost masiv distribuită pe rețelele sociale, potrivit cotidianului italian La Stampa. Era însă exact pe dos: protestatarii erau de fapt fani ai lui Renzi. Potrivit RT, a fost o eroare de producție, iar titlul corect al filmării a fost corectat în câteva ore. „Nu a existat nicio secundă intenția de a ne induce audiența în eroare“, s-au apărat reprezentanții canalului rus.

În Olanda, Sputnik a postat anul trecut o înregistrare video în care extremiști ucraineni amenințau că vor ataca olandezi pe motiv că au votat împotriva unei strângeri a relațiilor dintre Ucraina și UE. Autoritățile de la Kiev și analiști independenți au asigurat că înregistrarea video era, de fapt, un fals.

Impactul RT poate fi însă limitat. Canalul este „foarte polemic, ideologic și antioccidental, în special antiamerican“, este de părere Ellen Mickiewicz, politolog în cadrul Universității Duke. Potrivit acesteia, doar 1% din înregistrările video difuzate de RT pe YouTube – despre care reprezentanții canalului susțin că au peste 4 miliarde de vizualizări – sunt politice, iar audiența tv este, de fapt, foarte scăzută. În Marea Britanie, era de 0,05% în ianuarie, sub Channel 4, un canal în limba galeză. „Prin urmare, sutele de milioane de dolari investite în dezvoltarea RT par a fi bani irosiți“, crede Mickiewicz, care urmărește îndeaproape RT.

Sancțiuni britanice. De la înființarea sa în 2005, RT a fost de zece ori sancționat pentru încălcarea standardelor de obiectivitate de către Ofcom, reglementatorul pieței audiovizualului din Marea Britanie, cele mai multe amenzi fiind aplicate în decursul ultimilor doi ani. Derapajale au avut loc în cadrul informărilor despre NATO, Ucraina, Turcia sau BBC, când RT a fost suspectat că ar fi lansat știri false cu privire la atacurile cu arme chimice pe frontul din Siria.

În 2015, Germania a simțit pe propria piele ce înseamnă mașinăria de dezinformare de tip rusesc. În ianuarie, Canalul Unu informa că un grup de tineri, cel mai probabil imigranți, au violat o tânără de etnie rusă. Deși poliția germană a stabilit că violul era o invenție, falsa poveste, difuzată în buclă de Sputnik și RT, a scos în stradă zeci de mii de etnici ruși stabiliți în Germania pentru a protesta la adresa politicii imigraționiste a cancelarului Merkel. RT susține că nu a promovat povestea, deși a transmis protestele și a acoperit întreaga situație politică iscată de acest caz.

Transmisiile RT au atras peste un milion de vizualizări în rețelele sociale, potrivit lui Stefan Meister, analist în cadrul Consiliului german pentru relații internaționale de la Berlin. „Desigur, toate aceste postări reverberează puternic în mijlocul grupurilor anti-UE, anti-NATO și antiamericane“, completează acesta.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Vârfurile de lance” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Potrivit Bloomberg, Rusia cheltuie anual peste jumătate de miliard de dolari în mașinăria sa de propagandă, principalele canale fiind Sputnik și RT.[/vc_column_text][vc_column_text]

Sputnik. Considerat de mulți o reîncarnare a agenției de presă Ria Novosti din perioada sovietică, funcționează în mai multe limbi.
RT. Este o rețea internațională de canale TV, cu 22 de birouri în toată lumea, care difuzează în mai multe limbi, pe modelul CNN sau programe Al Jazeera. Bugetul de anul acesta este de zece ori mai mare comparativ cu 2005, ajungând la circa 320 de milioane de dolari. Circa 20 de milioane de dolari au fost alocați doar pentru lansarea unui canal în limba franceză.
Derapaje. Ofcom, reglementatorul audiovizualului din Marea Britanie, a sancționat RT de zece ori, de cele mai multe în decursul ultimilor doi ani. Derapajale s-au produs în știri despre NATO, Ucraina sau Turcia.
Eroare. RT a transmis live pe Facebook din timpul unor așa-zise proteste împotriva premierului Renzi desfășurate la Roma. În realitate, era fix pe dos, manifestația fiind una de susținere. RT a recunoscut că este o greșeală, dar a schimbat titlul transmisiei abia după câteva ore.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

de Henry Meyer, Carol Matlack și Stefan Nicola; adaptare de Mimi Noel

Articol preluat din BloombergBusinessweek

FOTO: Guliver / Getty images