Sorin Cîmpeanu: Doar unu din cinci profesori s-au format pentru predarea online

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, afirmă că doar unu din cinci profesori este pregătit pentru predarea online şi că aproximativ un milion de elevi din România învaţă în şcoli din mediul rural, unde internetul nu permite desfăşurarea în bune condiţii a cursurilor online.

Potrivit ministrului Educaţiei, predarea online are o serie de „limitări”, el arătând că pentru desfăşurarea în bune condiţii a cursurilor pe internet este nevoie de: conectivitate generalizată, echipamente, profesori pregătiţi să predea online, conţinut digital, platforme securizate şi dedicate de evaluare.

În acest context, Sorin Cîmpeanu a afirmat că doar unu din cinci profesori este pregătit pentru predarea online. „Avem doar unu din cinci profesori care s-au format pentru predarea online. Mulţi alţi profesori au făcut eforturi admirabile, remarcabile pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile digitale, dar nu au beneficiat de pregătire pentru predarea online”, a declarat Sorin Cîmpeanu marţi seara la Prima TV.

În ceea ce priveşte conectivitatea, ministrul susţine că de viteza foarte bună la internet a României nu beneficiază şi cei de la sate. El a arătat că reţeaua de internet „are autostrăzi, dar nu are drumurile comunale, iar elevii din mediul rural locuiesc tocmai în aceste zone”, precizând că aproximativ un milion din trei milioane de copii învaţă la şcolile din mediul rural.

În ceea ce priveşte tabletele pentru realizarea cursurilor online, ministrul consideră că tabletele „nu sunt cele mai adecvate instrumente”, laptopurile fiind cele de care este nevoie, mai ales pentru liceu.

De asemenea, Sorin Cîmpeanu afirmă că una dintre marile probleme ale învăţământului românesc este lipsa laboratoarelor în care elevii să facă pregătire practică, el arătând că lipsa acestui tip de pregătire este cauza rezultatelor slabe obţinute de elevii români la testele PISA.

„Problema competenţelor practice este o problemă esenţială. Este cauza pentru care la testele PISA, acelea care măsoară analfabetismul funcţional în întreaga lume, avem rezultate slabe: pentru că nu ne pregătim elevii pentru aceste competenţe practice. Competenţele practice se dobândesc în laboratoare, în ateliere, lucruri care în ultima perioadă au dispărut.

Odată cu introducerea clasei zero, clasei pregătitoare în şcoală, au avut nevoie în şcoli de spaţii suplimentare şi au renunţat tocmai la spaţiile care până atunci erai dedicate laboratoarelor de chimie, de biologie, de fizică. Deci o mare problemă a şcolii în România este lipsa acestor laboratoare, tocmai acele locuri în care îi pregătim practic. Şi atunci, nu trebuie să ne surprindă că avem rezultate atât de slabe, din păcate, la testele PISA”, a afirmat ministrul.

El a susţinut că lipsa pregătirii practice este o problemă legată de „adaptarea sistemului de educaţie la cerinţele societăţii”. Cîmpeanu a explicat că acest aspect „nu poate fi rezolvat peste noapte”.