Sora Cristinei Bâtlan, fondatoarea pantofilor Musette: „Eram în clasa a XII-a când am făcut firma, am avut probleme și cu dirigintele”

Cristina Dobreanu 11/05/2017 | 12:46 Oameni
Sora Cristinei Bâtlan, fondatoarea pantofilor Musette: „Eram în clasa a XII-a când am făcut firma, am avut probleme și cu dirigintele”

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Spiritul antreprenorial pare să fie, în unele cazuri, o trăsătură definitorie de familie. Iulia Radu și soțul său, Aurelian, au vrut să aibă propria producție de îmbrăcăminte încă de acum mai bine de 20 de ani. Astăzi, Depot 96 a ajuns la afaceri de aproape trei mili­oa­ne de euro. Mai puțin știut e însă faptul că Iulia Radu este sora mai mică a Cristinei Bâtlan, creatoarea pantofilor și genților Musette.

„Antreprenoriatul nu este nici artă, nici știință, ci este o practică“, spunea părin­tele managementului modern, americanul Peter Dru­cker. Și tocmai pentru că niciun manual nu explică întocmai pro­vo­cările de care un antreprenor se va lovi în drumul său, mulți sunt nevoiți să testeze pe propria piele suișurile și mai ales coborâșurile lumii afacerilor. Doar că uneori acestea par mai ușor de de­pă­șit atunci când în familie există un model de succes. Iar po­vestea Iuliei (42 de ani) și a lui Aurelian Radu (45 de ani) pare să se înca­dreze în acest tablou.

Startul. La începuturile anilor ’90, Iulia Radu și viitorul său soț începeau o mică afacere cu magazine în care vindeau angro confecții făcute în fabrici românești. „Eu eram în clasa a XII-a când am făcut fir­ma, am avut probleme și cu dirigintele, profesor de matematică, din această cauză“, își amintește Iulia Radu începuturile sale în aventura antreprenorială.

De altfel, a și refuzat să dea examen la medicină, așa cum își dorea mama sa (care, la rândul său, a lucrat în industria textilă și a creat în anii ’80 un tip de bla­nă sintetică), și a urmat exemplul su­rorii mai mari, Cristina Bâtlan, cea care pornea împreună cu soțul ei, Roberto, o afacere cu țesături de import.

Iulia și Aurelian Radu vindeau confec­țiile și către mari retaileri precum Metro, Carrefour sau Selgros. Afacerile în co­merț nu s-au dovedit foarte profitabile și câțiva ani mai târziu au decis să de­vină produ­cători, astfel încât să controleze nu doar partea de vânzare ci și de creare a produselor. „Oamenilor le este greu să facă ceva al lor, fac mai ușor co­merț. Dar noi de-asta am și vrut pro­ducție: am vrut să avem ceva al nostru, un lucru pe care să îl faci cum vrei tu“, spune el.

Au început cu zece mașini de cusut, iar la sfârșitul anilor ’90 aveau și prima fa­brică. „Lucram cu țesături de la Musette pentru că făcea importuri cu prin­turile cele mai frumoase, țesăturile uni le luam și de la alți furnizori“, își mai amin­tește Iulia Radu. Și astăzi iau o parte din materiale din Italia, de acolo de unde sora ei alegea țesăturile pentru importuri, înainte de a se lansa în producția de pantofi și genți. Mătasea vine însă mai ales din China. Au ales să nu facă lohn, deoarece, spun ei, pentru acest tip de afacere „trebuie să fii doar un bun executant și atât“, adăugând că au acceptat doar o co­mandă pentru a-și demonstra „că se poate“.

Anii 2000 au însemnat și o creștere a brandului lor propriu – Erros –, care a ajuns până în plină criză să aibă 15 ma­ga­zine în întreaga țară. Doar că anul 2011 a fost unul de cotitură pentru businessul celor doi.

Restartul. Criza a însemnat pentru fa­milia Radu și apropierea colapsului – aveau magazinele de gestionat, chiriile, iar posibilitățile lor de negociere erau mici. În plus, creditele de la bancă începeau și ele să îi strângă cu ușa. Au fost nevoiți să declare insolvența, iar brandul Erros, care abia începea să prindă contur, a rămas doar o amintire.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.