SONDAJ. Duel prezidenţial Ciolacu-Şoşoacă în 2024? Scenariu surpriză dacă Mircea Geoană nu intră în cursa pentru Cotroceni

Adjunctul secretarului general al NATO Mircea Geoană se situează pe primul loc în intenţiile de vot la alegerile prezidenţiale, cu 26,2%, urmat de Marcel Ciolacu, Diana Şoşoacă, George Simion şi Nicolae Ciucă, relevă datele unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.

Dacă Geoană nu candidează, primul loc îi revine lui Ciolacu, cu 27,4% din voturi, urmat de Şoşoacă, Simion şi Ciucă. ”Se observă faptul că Diana Şoşoacă şi George Simion concurează pe acelaşi segment de votanţi, ceea ce înseamnă că o creştere a unuia determină automat scăderea intenţiei de vot pentru celălalt”, afirmă directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac.

Estimare privind prezenţa la urne la alegerile prezidenţiale

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” voi merge la vot şi 10 ”sigur da” voi merge la vot, 13% dintre români au ales 1, 1.7% au ales 2, 1.6% au ales 3, 1.2% au ales 4, 6.2% au ales 5, 2.1% au ales 6, 2.9% au ales 7. 7% indică 8, 6% – 9 şi 57.6% – 10. 0.7% reprezintă ponderea non-răspunsurilor.

Intenţia de vot pentru alegerile prezidenţiale (Scenariul 1)

În primul scenariu, care repetă măsurătoarea din luna septembrie, lista a inclus următorii potenţiali candidaţi: Mircea Geoană (independent), Marcel Ciolacu (PSD), Diana Şoşoacă (SOS România), George Simion (AUR), Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Drulă (USR), Dacian Ciolos (REPER) şi Kelemen Hunor (UDMR).

Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (83.1% din total eşantion), 26.2% dintre alegători ar vota pentru Mircea Geoană (independent) (faţă de 25.3% în septembrie 2023), 20.8% pentru Marcel Ciolacu (PSD) (faţă de 19.5% în septembrie 2023), 14.4% pentru Diana Şoşoacă (SOS) (faţă de 10.1% în septembrie 2023) şi 14% pentru George Simion (AUR) (faţă de 18.7% în septembrie 2023).

Pentru Nicolae Ciucă ar opta 12.1% dintre alegători (faţă de 11.2% în septembrie 2023), iar pentru Cătălin Drulă (USR) – 4.2% (faţă de 5.6% în septembrie 2023). Dacian Cioloş (REPER) ar fi ales de 3.9% dinte votanţi (faţă de 4.1% în septembrie 2023), iar Kelemen Hunor (UDMR) de 2.4% (faţă de 2.7% în septembrie 2023). 1.9% spun că ar vota alt candidat (faţă de 2.8% în septembrie 2023).

Intenţia de vot pentru alegerile prezidenţiale (Scenariul 2)

În scenariul al doilea, lista a inclus următorii potenţiali candidaţi: Marcel Ciolacu (PSD), Diana Şoşoacă (SOS România), George Simion (AUR), Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Drulă (USR), Dacian Ciolos (REPER) şi Kelemen Hunor (UDMR).

Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (76.4% din total eşantion), 27.4% dintre alegători ar vota pentru Marcel Ciolacu (PSD), 19.1% pentru Diana Şoşoacă (SOS) şi 18% pentru George Simion (AUR). Pentru Nicolae Ciucă ar opta 14.1% dintre alegători, iar pentru Cătălin Drulă (USR) 7.1%. Dacian Cioloş (REPER) ar fi ales de 6.7% dinte votanţi, iar Kelemen Hunor (UDMR) de 2.7%. 4.9% spun că ar vota alt candidat.

”INSCOP Research a testat două scenarii de vot pentru alegerile prezidenţiale, unul care include doar liderii principalelor partide politice în calitate de candidaţi, iar altul care îl include şi pe Mircea Geoană în calitate de candidat independent alături de liderii politici. Pe măsură ce ne vom apropia de momentul alegerilor prezidenţiale şi se va înmulţi numărul de candidaţi potenţiali, lista persoanelor testate în aceste cercetări sociologice se va modifica în mod corespunzător.

Comparativ cu luna septembrie, observăm uşoare creşteri ale intenţiei de vot pentru Mircea Geoană, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, dar şi o creştere mai mare în cazul Dianei Şoşoacă, evoluţie care se corelează cu scăderea intenţiei de vot pentru George Simion.

Practic, la fel ca în cazul votului pentru partidele politice, se observă faptul că Diana Şoşoacă şi George Simion concurează pe acelaşi segment de votanţi, ceea ce înseamnă că o creştere a unuia determină automat scăderea intenţiei de vot pentru celălalt”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP Research.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research în perioada 20 – 27 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului pe 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.