Sirena din Marea Neagră: este România dispusă să plătească mai mult pentru gazele naturale?

Carol Dan 02/12/2016 | 11:55 Companii
Sirena din Marea Neagră: este România dispusă să plătească mai mult pentru gazele naturale?

România mai are gaze naturale pentru încă vreo zece ani și, de aceea, așteptă­­ri­­le legate de descoperirile din Marea Neagră sunt ridicate. Consumul intern a fost asigurat, în ultimii ani, aproape integral din producția proprie, însă, după 2025, cea mai plauzibilă va­­riantă este dependența de importuri.

„În Marea Neagră s-au descoperit resurse de gaze ale căror costuri de exploatare vor fi mult mai ridicate decât ale celor din zăcămintele actuale. Adică va exista o creștere a prețului la consumatorul final“, afirmă Dumitru Chisăliță, analist pe piața gazelor.

El apreciază că „se constată (din par­­tea companiilor care fac explorări, n.r.) o dorință de întârziere a lansării pro­­ducției în Marea Neagră“, motivată de scăderea prețului petrolului (care îl in­­fluențează pe cel al gazelor naturale). Da­­că, în urmă cu câțiva ani, momentul în­­ceperii extragerii resurselor din Marea Neagră era plasat în preajma anului 2020, acum declarațiile publice ale ope­­ra­­torilor zăcămintelor submarine suge­­rea­­ză că acest lucru nu se va întâmpla mai devreme de 2025. De ce? Pentru că aș­­teaptă creșterea prețului și scăderea ofertei, cel puțin pe piața locală.

Ce știm însă până acum despre gazele din Marea Neagră? În 2012, OMV Petrom și Exxon au anunțat că au descoperit, la 170 de kilometri de țărm, o pungă de gaz în care ar fi între 42 și 84 de miliarde de metri cubi. Apoi, în 2015, cele două companii au descoperit un alt zăcământ, dar nu i-au pu­­tut aprecia dimensiunea. Dar s-ar pu­­tea ca exploatarea acestor resurse să nu fie viabilă economic, așa cum reiese din datele Fondului Proprietatea, care vrea să își vândă o parte din acțiunile pe care le deține la OMV Petrom. Apoi, rușii de la Luk­­oil își evaluează la peste 30 de miliarde de metri cubi volumul de gaz dintr-un perimetru pe care îl au concesionat tot în Marea Neagră. Unele voci vor­­besc de rezerve submarine totale de 130 de miliarde de metri cubi, dar niciun ză­­că­­mânt nu poate fi exploatat întru totul.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

← Close