Considerăm că, în condiţiile unei acute lipse de personal preconizate în cazul unui scenariu cu un număr extrem de mare de pacienţi, ar putea fi vorba de cooptarea salariaţilor care au fost contaminate, dar s-au vindecat şi sunt deja imuni (lucru confirmat de două teste consecutive), ori de salariaţii asimptomatici, ori cu forme uşoare de boală, cazaţi în preajma spitalelor (pentru a nu îşi contamina propriile familii) şi care îşi exprimă dorinţa de a acorda în continuare asistenţă medicală, dar cu informarea prealabilă a pacienţilor despre acest lucru şi cu acordul lor”, susţin reprezentanţii CFSMR.
Pe de altă parte, potrivit sursei citate de Agerpres, în privinţa iniţiativei de testare rapidă a peste 10.000 de locuitori din Bucureşti, organizaţia sindicală este de părere că personalul medical ar trebui să facă parte din grupul-ţintă. „În acelaşi timp, autorităţile intenţionează să testeze cu 10.000 de teste rapide populaţia Capitalei, pentru un studiu epidemiologic. Ne întrebăm, dacă avem la dispoziţie aceste teste, de ce nu se testează personalul angajat din spitalele Bucureştiului?
Grupul-ţintă în acest caz ar fi unul uşor de găsit, oamenii sunt deja grupaţi, iar condiţiile de testare sunt ideale. În acest fel, autorităţile ar putea rezolva două probleme – testarea angajaţilor şi studiul epidemiologic.
În plus, nu e nevoie de maşini, de personal suplimentar, costume speciale (care, de altfel, ar fi extrem de utile în secţiile din linia întâi). Dacă se consideră că o asemenea testare ar putea fi catalogată drept o „favorizare” a salariaţilor din sănătate, de ce nu se testează pacienţii internaţi în alte secţii decât cele de boli infecţioase?
Şi ei sunt bucureşteni, şi ei sunt deja grupaţi, nu trebuie căutaţi şi scoşi din blocuri, şi sunt şi ei votanţi… Cu alte cuvinte considerăm o cercetare de acest fel extrem de utilă, însă alegerea grupului-ţintă şi implementarea ar putea fi realizată mai bine, cu avantajul de fi desfăşurată mai uşor şi cu mai puţine cheltuieli (…) ne întrebăm dacă nu ar fi mai util să efectuăm acest studiu testând în primul rând medicii, asistentele, farmaciştii, biologii, personalul TESA şi alţi salariaţi din instituţiile sanitare”, se menţionează în comunicat.
Vineri, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a afirmat că acele cadre medicale simptomatologie uşoară „vor merge chiar în spitale şi vor îngriji bolnavii”. „În condiţiile în care vom regândi ca cei care sunt cu simptomatologie uşoară şi medie să fie trataţi acasă sub supraveghere medicală, în mare parte şi de voluntari, iar cei care sunt cadre medicale cu această simptomatologie uşoară vor merge chiar în spitale şi vor îngriji bolnavii”, a spus Tătaru, la finalul unei întâlniri de lucru avută cu premierul Ludovic Orban, la Ministerul Sănătăţii.
CFSMR reuneşte medici, farmacişti, biologi, moaşe şi alte categorii de personal cu studii superioare din sistemul sanitar.