Simbioză între energie și telecom în 2017?

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Nu aduce contorul ce aduce anul. Energia românească dă piept cu un 2017 al schimbărilor și angoaselor.

Una dintre cele mai active piețe este cea a furnizării de electricitate, unde operatorii tradiționali se văd puși în situația de a ieși din puful reglementării și de a da piept cu competiția. Teoretic, schimbarea nu ar trebui să le creeze probleme, mai ales că ei sunt cei care susțin că o con­­cu­­ren­­ță cât mai mare este bună pentru toa­­tă lumea. În perspectiva anului 2018, când se va renunța la prețul reglementat și pen­­tru consumatorii casnici, diversifica­­rea ofertei este modul în care furnizorii cla­­sici se gândesc să facă față provocării. Să oferi doar energie pare să nu mai fie de ajuns.

ASALTUL FINAL. „Trebuie să ne aștep­tăm și la anumite schimbări comportamentale ale consumatorilor“, e de părere Cornelia Szabo, director executiv și pre­șe­­dinte al Directoratului CEZ Vânzare. Pe lângă energia propriu-zisă, furnizorii ofe­ră acum și asigurări de viață, reparații ale țevilor de apă sau soluții de reducere a consumului.

Companiile din energie își redescoperă clienții, dar nu atât pentru că le place, cât pentru că trebuie, 2017 fiind ultimul an înaintea „eliberării“ de reglementare. În plus, a apărut și amenințarea nou-ve­niților, care încep să muște din cotele lor de piață. „Prețul nu este suficient pentru satisfacția clientului, iar nevoile acestuia vor impune un anumit nivel de cunoș­tințe tehnice, experiență și logistică“, crede Szabo.

În același timp, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a scăzut tariful de distribuție a energiei pentru 2017, astfel că presiunea pe creșterea cotei de pia­ță va fi și ea mai mare. „Ne aşteptăm la creşterea com­­pe­­ti­­­­­­ţiei. Vom vedea, pro­babil, mai multă efer­­vescenţă pe piaţă, servicii şi produse noi, ceea ce va determina şi o migraţie a consumatorilor între furnizori“, potrivit E.ON România.

Prețul energiei îi preocupă și pe pro­du­cători (Nuclearelectrica, Hidroelectri­­ca sau Complexul Energetic Oltenia), ca­­­­re se așteaptă ca acesta să stagneze. Soluția pe care o au la-nde­mână: majora­­rea producției pentru a-și păstra poziția pe piață, pe fondul diver­si­ficării activi­­tă­­ții. La rândul lor, vor viza direct consu­matorul final.

Prins în mijlocul acestui iureș al pieței, consumatorul va fi efectiv asaltat de oferte în 2017.

(IN)DEPENDENȚA FAȚĂ DE RUSIA. O strategie similară este adoptată și de fur­nizorii de gaze. Potrivit E.ON România, 2016 a fost caracterizat prin creş­terea con­­curenței, orientarea companiilor din sector spre digitalizare şi dezvoltarea de servicii adiţionale. „În 2017, ne aşteptăm ca aceste tendinţe să se accentueze“, ara­­tă cei de la E.ON, companie care vi­zea­­ză vânzări mai mari în special pe segmentul de business.

Din 2014 până la jumătatea lui 2016, importurile de gaze rusești au scăzut până aproape au dispărut. Asta după ce, înainte, prețul plătit pentru importul din Federația Rusă a oscilat de la câteva sute de milioane la peste un miliard de euro pe an. Dar bucuria independenței a început să se spulbere de prin vară, când – pe fon­dul prețului redus al petrolului – gazele din import s-au ieftinit atât de mult încât au ajuns să coste mai puțin decât cele livrate de producătorii locali, Rom­gaz și OMV Petrom.

În această situație, avantajul României de a avea propria producție s-a risipit. Consumatorii vor trebui, cel mai probabil, să se reobișnuiască cu ideea de a de­pinde de gazele rusești, pentru că pro­ducția internă nu crește, iar exploatarea rezervelor din Marea Neagră nu va avea loc în viitorul prea apropiat.

ETERNA PROMISIUNE. Însă viitorul a­pro­­­piat ar putea aduce mult așteptata listare la bursă a Hidroelectrica, ieșită la jumătatea lui 2016 dintr-o insol­vență de patru ani. Promisiunea listării trebuie privită însă cu o doză de scepticism, câtă vreme nu este făcută pentru prima oară.

Listarea este privită de conducerea Hidroelectrica ca o garanție a menți­­ne­­rii reformelor făcute pe durata insol­­venței. Hidroelectrica este mai sănă­­toasă ca niciodată, fiind una dintre cele mai mari și mai profitabile companii din România. Există voci care susțin că profiturile-record din ultimii ani ar fi efectul sacri­fi­cării investițiilor, dar scenariul este respins cu fermitate de conducerea companiei. Gândul la dividendele grase acor­­date de Hidroelectrica, inclusiv în pe­­rioada insolvenței în care s-a zbătut vreme de patru ani, ar putea să fie suficient pentru investitori. Sau speculatori.

CU TOATĂ VITEZA ÎNAINTE. Confortul unui preț relativ stabil la carburanți se va risipi în 2017, iar speranța unor iefti­niri este ca spulberată. Și asta din mai multe motive. Spre sfârșitul lui 2016, Or­ga­nizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a convenit să scadă producția pentru prima dată în ultimii opt ani.

După acest anunț, prețul barilului a trecut de pragul de 50 de dolari testat în ultima vreme. Decizia OPEC a venit pe fon­dul supraproducției și al prețului considerat prea mic de marii producători și exportatori. Mai mult, membrilor OPEC li s-au alăturat imediat alte 12 țări, care au anunțat că își vor diminua, și ele, pro­ducția. Mai puțin petrol pe piață în­seam­­nă un preț mai mare și rămâne de văzut doar viteza scumpirilor, odată ce stocurile făcute la vechile prețuri se vor fi epu­­i­­zat. În România, principalul factor care ține prețul benzinei și motorinei sus nu este OPEC, ci statul, care își revendică prin taxe și accize aproape jumătate din fie­care litru de carburant vândut.

2016 a fost însă un an bun pentru consumatorul de carburant, pentru că pre­țurile au fost mai mici. De altfel, zona de retail continuă să atra­gă companii. Unele vor să își creeze pro­prii­le rețele, cum e cazul Țiriac Holdings, altele, precum ROTTCO, ca­­u­­tă să îi unească pe ope­ratorii inde­pen­denți.

ROMPETROL MADE IN CHINA. Întâr­ziată vreme de câteva luni, preluarea de către compania chineză CEFC a pachetului majoritar de acțiuni al KMG International (fostul Rompetrol) s-a finalizat în luna decembrie a anului 2016.

Tranzacția era inițial programată să se încheie în luna octombrie, fiind amâ­­nată din cauza unei anchete a organelor ju­di­­cia­­re.

Odată intrată în posesia a mai mult de jumătate din activele de rafinare și dis­tribuție ale KMG International, CEFC va deveni unul dintre principalii jucători pe piața petrolieră românească. Deocam­dată, CEFC nu a prezentat nicio direcție de business pentru România.

Cert este că, asemeni KMG, chinezii au, în acest moment, un cap de pod în piața petrolieră din sud-estul Europei.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Furnizori și speculatori” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Începând cu 2015, consumatorii casnici de energie electrică au posibilitatea să-și schimbe furnizorul.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Bătălia pentru casnici. Liberalizarea, adică renunțarea la prețurile stabilite de stat, prin ANRE, va fi completă în 2018. În bătălia pentru cucerirea celor 8,6 milioane de clienți casnici au intrat, cum era și firesc, furnizorii clasici, precum CEZ (Cehia), Enel (Italia), Electrica și E.ON (Germania).
• Electro-Telecom. Jucătorilor clasici li se alătură și nou-veniții, iar o concurență crescută este așteptată să vină și dinspre operatorii de telefonie mobilă. Un prim pas a fost făcut deja de RCS&RDS, care ademenește consumatorii cu oferte irezistibile.
• Avertisment. În această piață au început să apară și speculatorii, ceea ce i-a făcut pe șefii ANRE să avertizeze populația asupra „ofertelor prea avantajoase“.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Furnizorii de energie electrică vor simți mai mult presiunea operatorilor telecom. Sursa foto: Guliver / Getty Images