Silicon Valley made in China: cum arată cele peste 150 de parcuri tehnologice împrăștiate în cea mai populată țară din lume

Politicienii de la Beijing susțin proiecte de miliarde de dolari în toată țara care pun bazele unor parcuri industriale în care să incubeze viitorii campioni globali în materie de Inteligență Artifi­cială și tot ce înseamnă tehnologie. Nanjing este un astfel de loc care ar putea deveni Silicon Valley-ul Chinei.

Acest articol a apărut în numărul 46 (6-26 august) al revistei NewMoney

La circa 300 de km de Shanghai, undeva pe cursul fluviului Yangtze, autoritățile metropolei chineze Nanjing dezvoltă un parc de cercetare unde foarte probabil vor incuba viitorii giganți tehnologici ai Chinei. Zona se întinde pe mai bine de 200 de km pătrați în nordul metropolei și găzduiește zeci de companii cunoscute, dar și numeroase startup-uri. De-a lungul cunoscutului fluviu, zona nou-construită a parcului este gata să primească noi companii tehnologice care se decid să-și mute aici sediul.

Nanjing este cap de afiș când vine vorba de eforturile guvernului chinez de a concura cu fenomenul american Silicon Valley și joacă un rol curajos în actuala ciocnire dintre superputerile comerțului global.

CIOCNIREA. Într-o dimineață de iunie, în clădirea B a parcului o mulțime de oameni s-au strâns pentru a participa la ceremonia de bun venit prilejuită de lansarea unui nou startup, la care iau parte ofi­cia­lități locale și managementul companiei.

Citiți și: GALERIE FOTO Cum arată Silicon Valley de România, inaugurat recent în centrul orașului Cluj-Napoca

Startup-ul AInnovation (Chuangxin Qizhi în chi­neză) va beneficia de sprijin guvernamental pentru a se dezvolta mai rapid decât ar putea pe cont propriu. Hocking Xu, fost director la International Business Machines Corp. și la SAP conduce acum AInnovation. Colaborează cu companii din retail, pro­ducție și finanțe pentru a dezvolta operațiunile apelând la inteligență artificială, o prioritate pentru guvernul de la Beijing. „Așa, ne putem mișca foarte rapid. Experimentăm apoi schimbăm direcția, dacă este nevoie“, spune acesta.

Ascensiunea în forță a sectorului tehnologic chinez se află în centrul războiului comercial cu SUA. Chiar cu câteva ore înainte de ceremonia de lansare a Chuangxin Qizhi, Administrația Trump a dat publi­cității un raport de 35 de pagini în care torpila China pentru agresiunea economică prin care amenință proprietatea tehnologică și intelectuală a SUA. A enumerat și cum – de la atacuri cibernetice până la furt și susținere guvernamentală pentru startup-uri precum AInnovation.

Pe lângă tarifele deja impuse produselor chine­zești, Administrația Trump intenționează să monitorizeze mult mai atent importurile de tehnologie și investițiile chineze în industrii americane consi­derate sensibile. Măsurile au ca scop să frâneze ambițiile Chinei de a deveni lider global în materie de inteligență artificială (AI) și vehicule electrice. Doar că s-ar putea să fie prea târziu. Grupurile Alibaba și Tencent sunt deja în top zece cele mai valoroase companii ale lumii, alături de Apple și Amazon. De asemenea, un influx de capital de miliarde de dolari alimentează startup-urile chineze într-un ritm similar cu cel de care se bucură suratele din Silicon Valley. Trei dintre cele mai valoroase patru startup-uri ale lumii sunt chineze. Sunt controlate de gigantul financiar Ant Financial și au o valoare cumulată de 150 de miliarde de dolari.

SCHIMBARE DE PARADIGMĂ. Se poate spune că este o perioadă în care China a adoptat cea mai ambițioasă și neortodoxă politică industrială din toată istoria sa. Și nu doar orașul Nanjing cheltuie miliarde de dolari pentru a ieși din vechea para­digmă de producție.

În Beijing se construiește un centru tehnologic de 2,1 miliarde de dolari care va fi dedicat exclusiv cercetărilor din domeniul inteli­genței artificiale. Iar industriile consacrate deja ca fiind priorități zero în strategia națională de dezvoltare sunt sprijinite de 156 de zone tehnologice împrăștiate în toată țara. În cadrul programului economic strategic Made in China 2025 asumat de guvernul de la Beijing, ora­șele și municipalitățile cu sprijinul autorităților centrale asigură tot felul de stimulente fiscale pentru a încuraja și susține acest gen de inițiative antreprenoriale.

China se află mult în spatele SUA când vine vorba de sectoare-cheie cum ar fi producția de semiconductori, de tehnologia din spatele motoarelor de căutare sau de tot ce înseamnă rețele sociale. Dar Mike Moritz, un investitor de risc din cadrul fondului de investiții Sequoia Capital, care a investit în Google și PayPal, susține însă că Statele Unite au fost deja depășite de China, în parte pentru că antreprenorii chinezi sunt mai flămânzi și mai muncitori. „China câștigă cursa globală în materie de tehnologie. Pentru occidentali, ar trebui să fie un motiv de îngrijorare“, scria acesta într-un editorial semnat recent în paginile publicației britanice Financial Times.

Yasheng Huang, profesor de management inter­na­țional în cadrul Școala Sloan a MIT, ține să remarce că, spre deosebire de SUA, China joacă cu totul alte reguli. Guvernul american are temeri le­gitime când vine vorba de protecționismul practicat de China și de tentativele chineze de a fura secrete comerciale. Lecția principală pe care o pot SUA extrage din această ciocnire este că ar putea învăța strategiile alternative pentru dezvoltare. „Aplaud guvernul chinez pentru modul în care sus­ține știința și tehnologia. Și SUA ar trebui să facă la fel“, mai spune Huang.

Deja sunt semne că IT-ul chinez va amenința hegemonia americană. Cele mai mari companii chineze de tehnologie s-au născut în timpul boom-ului dot.com de la sfârșitul anilor ’90. Este vorba de Alibaba, Tencent și Baidu. Cele trei companii au devenit între timp niște giganți care au dovedit că pot permanent inova. Când în 2014 Alibaba se pre­gătea de cea mai mare listare din istoria pieței de capital, firmele de investiții cu capital de risc au avut o revelație în ceea ce privește potențialul Chinei. Efectul? Influxul de bani în startup-urile chineze a sărit de la 4,2 miliarde de dolari, în 2013, la 63,1 miliarde de dolari, în 2017.

TEHNO-UTILITARISM. După ce anterior a lucrat pen­tru companii precum Microsoft și Google, taiwanezul Kai-Fu Lee a pus bazele unei companii de investiții cu capital de risc în 2009, la Beijing. Lee subliniază că guvernul joacă un rol important în sprijinirea aface­rilor din anumite domenii cheie, rol greu de tradus și în­țeles de occidentalii obișnuiți cu pie­țele libere de capital. În 2014, premierul Li Keqiang a vorbit într-un dis­curs oficial despre „inovația în masă și antreprenoriatul în masă“ și i-a încurajat explicit și pe alții să pornească propria afacere.

Efectul discursului nu s-a lăsat aștep­tat – peste 1.200 de companii au fost fondate și au atras investiții de risc. Cei mai buni și mai talentați chinezi nu mai visează să devină membri ai aparatului de stat chinez, ci un Steve Jobs sau Jack Ma (fondatorul Alibaba și cel mai bogat om din China, n.r.). Este o diferență imensă, este de părere Lee. „Înainte, cel mai bun job pe care un soț îl putea avea era o po­ziție în guvern. Acum, este acceptabil pentru părinți, de exemplu, ca fiica lor să se căsă­to­rească cu un antreprenor“, spune Lee.

Sectorul IT a devenit o forță-cheie a economiei chineze. Serviciile tehnologice au crescut cu aproape 30 de procente în primul trimestru, mai rapid decât orice alt sector, în contextul unui avans de 6,8% a PIB. China a reușit să câștige teren în fața SUA pe mai multe segmente – de la telefoane inteligente și supercomputere până la tehnologie mili­tară pentru rachete, de pildă. Faptul că oficialii chi­nezi tind să fie mai fermi și mai deciși ca oricând să sprijine noile tehnologii comparativ cu omologii lor americani este etichetat de Lee drept o formă de „tehno-utilitarism“.

În materie de cercetări în domeniul autovehiculelor autonome, guvernul american a închis mai multe proiecte după o serie de incidente care au implicat pie­toni. În schimb, într-un sistem mo­no­partit cum este China, startup-urile pot apăsa acce­lerația la podea fără să riște să piardă sprijinul autorităților.

În cartea sa „Superputerile AI: China, Silicon Valley și noua ordine mondială“, Lee susține că nu va trece mult timp și țara sa va ajunge din urmă SUA în materie de inteligență artifi­cială. Potrivit lui Lee, SUA încă au câ­teva avantaje pe zona de AI, inclusiv cele mai bune univer­si­tăți motiv pentru care sunt mai atrac­tive pentru talentele inter­na­ționale.

China însă are și ea avantajele ei, grație antreprenorilor puternici pe care îi are, resurselor imense de capital și sprijinul guvernamental. Lee sub­liniază că atunci când fostul pre­ședinte ame­rican Barack Obama a lansat Planul pentru AI în 2016, impactul a fost limitat. China a publicat o foaie de parcurs în trei pași pentru a fi lider mondial în domeniul AI până în 2030 și deja lucrurile au început să se întâmple.

„Planul guvernului de la Beijing în materie de AI echivalează cu discursul istoric pe care pre­șe­dintele american JF Kennedy l-a avut când primul om a a ate­rizat pe Lună“, scrie Lee în cartea sa care va vedea curând lumina tiparului.

PARTI-PRIS-URI ANTIBUSINESS. În spatele ușilor închise, o parte din elita de business a Chinei se arată totuși îngrijorată de implicarea tot mai puternică și mai largă a autorităților chineze. Eforturile planificate la nivel de aparat de stat pentru dezvoltarea sectorului solar și al oțe­lului au alimentat ambiții de expansiune similare și în alte domenii – urmate însă de supracapacitate și faliment. „Riscul este ca banii să fie drenați către favoriții politici, apoi cei neperformanți ajung să-i scoată de pe piață pe cei cu adevărat buni“, spune Steven Kaplan, profesor de antreprenoriat în cadrul Universității din Chicago.

În ultimii ani, Nanjing, un oraș cu opt milioane de locuitori, a mai pierdut din strălucire. Chiar dacă a fost de două ori capitala Chinei, astăzi este în umbra celor mai importante două metropole ale țării – Shanghai și Beijing. O primă lovitură a primit-o în 2015, când primarul de atunci, Ji Jianye, poreclit „Buldozerul“, a fost condamnat la închisoare pentru o mită de două milioane de dolari.

Actualul primar, Lan Shaomin, și liderul de partid, Zhang Jinghua, fac eforturi pentru a depăși această moștenire, iar proiectul Made in China 2025 le oferă fix oportunitatea perfectă.

„Dacă vii la Nanjing pentru o slujbă sau pentru a înființa o companie, beneficiezi de tot felul de sti­mulente privind cazarea, reduceri la credite, spațiu gratuit pentru birouri și tot așa“, anunța Zhang Jinghua, secretar în cadrul Partidului Comunist Chinez, la un forum de business din aprilie. „Dacă cineva intenționează să pună bazele unui centru nou de cercetare și dezvoltare în Nanjing, primește un ajutor anual de până la 750.000 de dolari și de 2,2 milioane de dolari pentru cei care fondează o firmă de investiții de risc“, a mai spus acesta, precizând că, dacă investiția eșuează, investitorii vor primi o compensație de până la 900.000 de dolari.

Orașul oferă facilități fiscale importante pentru a stimula crearea de locuri de muncă, nu cu mult di­fe­rite de metropolele americane care se bat acum, de pildă, pentru a găzdui al doilea sediu al gigantului Amazon. Zona de dezvoltare economică și teh­no­logică a Nanjing, care anual raportează încasări din taxe și impozite de circa 1,4 miliarde de dolari a bugetat cheltuieli de aproape 300 de milioane de dolari, bani care înglobează stimulente pentru afa­ceri, potrivit informațiilor autorităților.

La nord de Yangtze în Jiangbei, undeva în zona nouă din Nanjing, Unisoc, o companie specializată în design de cipuri și filială a Tsinghua Unigroup, grup susținut de statul chinez, a pus bazele unui la­borator de cercetare pentru a studia și dezvolta tehnologii cu semiconductori, o zonă tehnologică de mare interes pentru China, unde supremația SUA este deocamdată incontestabilă.

China se consideră extrem de vulnerabilă pe acest sector tehnologic, care este critic pentru tot ceea ce este legat de industria digitală, iar deo­cam­dată companiile chineze nu au produse competitive. Producătorul chinez de telefoane ZTE a suspendat temporar producția anul acesta, când SUA i-au tăiat accesul la componente americane, inclusiv la procesoarele companiei americane Qualcomm. Doar intervenția directă a președintelui chinez, Xi Jinping, pe lângă omologul său american a reușit să salveze afacerea.

SE ASCUTE LUPTA. Yongsan Li s-a mutat la Nanjing în urmă cu 18 luni pentru a pune bazele unui laborator de cercetare care să se concentreze pe tehnologia wireless. Echipa lui Li, inițial de 20 de oameni, a ajuns acum la 120 și planul este ca în următorii cinci ani să ajungă la 600 de angajați. Li admite că la momentul 2G al tehnologiei wireless, China era cu zece ani în urmă, pe parcurs a recuperat masiv te­renul. Astăzi, pe măsură ce operatorii wireless trec la 5G, China poate să stabilească standardele de la egal la egal cu SUA și Coreea de Sud. „Ne aflăm cam la același nivel la linia de pornire, ceea ce este o premieră în istoria telecomunicațiilor chineze“, mai spune Li.

Totodată, progresele făcute de Tsinghua și Huawei obligă companii precum Qualcomm să pretindă redevențe mai mici de la operatorii telecom. Li crede că tensiunile comerciale dintre SUA și China sunt alimentate de mutațiile ce se petrec în balanța puterii globale. „Companiile americane se tem pentru că cele chineze fac pași mari și le ajung din urmă“, adaugă Li, arătând cu mândria unui tată pl­a­chetele cu patentele firmei. Iar într-un birou ală­turat, o parte din echipa sa testează cele mai noi designuri de cipuri pentru tehnologia 5G.

Profesorul Kaplan spune că guvernul de la Beijing pare să se fi prins ce funcționează. „Factorul- cheie este să lași oamenii să înceapă afaceri și apoi să beneficieze de rodul efortului și curajului lor. Se pot îmbogăți. Cu toate acestea este clar care jumă­tate a parteneriatului acesta public-privat menține echilibrul.

La ceremonia de lansare a AInnovation a lipsit ci­neva important – primarul Nanjing care nu a reușit să ajungă. Dar când petrecerea a luat sfâr­șit, elita de business a orașului prezentă la ceremo­nie și managementul AInnovation s-au îndreptat spre primărie pentru a primi și binecuvântarea lui.

Valea galbenilor

IT și AI sunt priorități zero în strategia națională de dezvoltare, iar pentru aceasta sunt susținute 156 de zone tehnologice împrăștiate în toată țara.

• STIMULENTE. Pentru deschiderea unui centru nou de cercetare și dezvoltare în Nanjing, stimulentele ajung până la 750.000 de dolari și la 2,2 milioane de dolari pentru cei care lansează o firmă de investiții de risc. Chiar și dacă eșuează investiția, sunt acordate compensații care ajung la 900.000 de dolari.
• ALIBABA. Grupul chinez fondat în 1999 de Jack Ma include afaceri în comerț electronic, retail, internet, AI și tehnologie. Dacă la momentul listării din 2014 (a atras atunci 25 de miliarde de dolari) capitalizarea companiei era de 231 de miliarde de dolari, în ianuarie 2018 ajunsese la 542 de miliarde de dolari, intrând astfel în top zece cele mai valoroase companii din lume.

Articol preluat din Bloomberg Businessweek

de Bloomberg News; adaptare de Mimi Noel

Cu contribuția lui Peter Elstrom, lui Yuan Gao și a lui Xiaoqing Pi.

FOTO: Guliver / Getty Images