Și totuși, există capital românesc. Banca Transilvania le pune probleme serioase austriecilor de la BCR

Acest articol apare în numărul 29 (4-17 decembrie) al revistei NewMoney

Achiziţia Bancpost ar putea propulsa Banca Transilvania pe primul loc în sistemul bancar românesc.

Dimensiunea contează mai mult ca ori­când. Criza şi reglementările care i-au urmat au schimbat faţa sistemului bancar, atât în Europa, cât şi la nivel local, iar noua realitate arată că pe piaţă vor rezista băncile mari şi cele de nişă. Iar dacă în ultimii ani consolidarea era des pomenită şi rar realizată, băncile locale s-au lansat în achiziţii care să le asigure dezvoltarea.

Înființată în 1994, la Cluj, la inițiativa unor oameni de afaceri locali, printre care și actualul său președinte, Horia Ciorcilă, Banca Transilvania (BT) ar putea deveni de anul viitor cea mai mare bancă din România şi prima bancă locală cu capital privat care se extinde peste hotare.

După ce în 2015 au preluat Volksbank, clujenii au anunţat la sfârșitul lunii noiembrie semnarea acordului cu Eurobank Group pentru preluarea Banc­post. „Achiziţionarea Bancpost este o oportunitate pentru BT datorită potenţia­lului de integrare cu businessul nostru. Această achiziţie completează strategia de creştere a Băncii Transilvania, consolidându-ne poziţia pe piaţă“, a comen­tat Ciorcilă. Cu o cotă de piaţă de peste 13% din punct de vedere al acti­velor (circa 12 miliarde de euro), BT este a doua cea mai mare instituţie de credit din România. Bancpost ocupă locul nouă în sistem, cu o cotă de piaţă de aproape 3%.

Clujenii atacă astfel poziţia de lider a austriecilor de la BCR. În ultimul deceniu, Banca Transilvania a înregistrat cea mai mare creştere a cotei de piaţă din sistemul bancar românesc, reiese din calcu­lele NewMoney pe baza datelor Băncii Naţionale a României (BNR). În ultimii zece ani, ardelenii au ciupit 8,5 puncte pro­centuale din piaţă, în contextul în care marele perdant al aceluiași interval a fost BCR, care avea o cotă de piaţă de peste 26% în 2006 şi de puţin peste 15% zece ani mai târziu. Schimbarea clasamentului va depinde însă de rezultatele din acest an, precum şi de metodologia de calcul şi consolidare a rezultatelor BT odată ce va prelua Bancpost.

Trecutul oferă însă deja câteva indicii, experienţa preluării Volksbank dove­din­du-se una cât se poate de avantajoasă pentru banca din inima Transilvaniei. Deşi Volksbank a avut mari probleme cu portofoliul de credite, având multe împrumuturi în franci elveţieni şi un număr însemnat de procese cu debitori nemul­ţu­miţi, BT a reuşit să obţină după preluare un profit-record, de peste o jumătate de miliard de euro.

Bancpost nu este însă prima bancă vân­dută în acest an. OTP Bank, liderul sistemului bancar din Ungaria, cu o cotă de piaţă de peste 25% a anunţat la jumă­tatea anului semnarea unui acord cu National Bank of Greece pentru preluarea unui pachet de 99,3% din Banca Româ­nească. Dacă achiziţia va primi undă verde de la reglementatori, cota de piață a OTP Bank România va crește la aproximativ 4%, devenind astfel al optulea jucător de la nivel local. Grupul maghiar se află la cea de-a doua achiziţie din Ro­mânia, după ce în 2014 a preluat portofoliul Millennium Bank.

EFECTE DE PIAȚĂ. Ajuns aproape de final, 2017 va rămâne unul dintre anii cei mai activi pentru sistemul bancar din Ro­mânia, în condiţiile în care în perioada 2005-2015 au avut loc în jur de 20 de fu­ziuni şi achiziţii de portofolii, cu un vârf de șase preluări în 2006 (în principal de bănci mici din sistem), potrivit datelor BNR.

O parte din explicaţie o reprezintă nu­mărul scăzut de posibili cumpărători. Dintre cele 37 de bănci care au raportat rezultatele financiare în 2016, 18 au avut o cotă de piață de sub 1%, opt între unu și doi la sută, și doar zece peste două procente. Cele mai mari trei bănci (BCR, BT și BRD) dețineau împreună peste 40% din activele sistemului bancar.

Nici oferta de bănci nu a fost prea mare. Străinii care şi-au dat seama că nu mai pot susţine operaţiunile locale au fost nevoiţi să închidă obloanele la scurt timp după criză, într-o perioadă în care sis­temul avea resurse limitate, fiind mai preocupat de îndeplinirea noilor cerin­ţe de reglementare, dar şi de cură­ţa­rea portofoliilor, şi mai puţin de găsirea unor resurse pentru preluarea opera­ţiunilor bancherilor care îşi pregăteau retra­gerea.

Băncile greceşti au fost primele opor­tu­nităţi viabile. Renunţarea la diviziile bancare s-a numărat printre condiţiile impuse de Troika internaţională (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) pentru pa­chetele de salvare acordate Greciei. Pentru că aveau şi continuă să aibă mari pro­bleme la ele acasă, băncile-mamă au început încă din anii trecuţi să tatoneze terenul pentru vânzarea activelor de pes­te hotare pentru a se concentra pe consolidarea celor din Grecia. Vânzarea băncilor elene a înaintat însă anevoios. Grecia este un stat profund naţionalist, astfel că „despărţirea“ de orice fel de active s-a produs lent şi doar când cuţitul le-a ajuns la gât.

PORȚI DE INTRARE? Dintre băncile gre­ceşti prezente în România, de vânzare mai e doar Piraeus. Grupul are în plan vânzarea mai multor active la care deține pachete minoritare de acțiuni, multe dintre ele din afara sectorului financiar (ferme piscicole, terenuri, infrastructură rutieră, companii de transport maritim etc.), potrivit strategiei anunţate de noul management de la Atena. Recent, Piraeus a găsit un cumpărător pentru sucursala din Serbia. Pe listă se mai află operaţiu­nile din România, Ucraina, Bulgaria şi Albania.

O tentativă de vânzare a băncii din Ro­mânia a eșuat la sfârșitul lui 2015, când boardul Piraeus a refuzat, fără prea multe explicații, oferta de preluare făcută de fondul american de investiții J.C. Flowers, care avea de gând să preia și Banca Co­mercială Carpatica. Cea din urmă a fost achiziționată până la urmă de fondul de private equity Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Capital, și a fuzionat cu Patria Bank (fostă Nextebank).

„Strategia noastră de achiziție se con­cen­trează în primul rând pe piețe cu pers­pective bune de dezvoltare, unde con­siderăm că este posibilă atingerea unei dimensiuni optime și capitalizarea sinergiei costurilor“, comenta László Wolf, director general adjunct al Diviziei Comerciale OTP Bank, în legătură cu sem­narea acordului de preluare a Băncii Româneşti.

Consolidarea poziţiei se poate dovedi însă dificilă doar printr-o strategie de creştere bazată pe M&A. Structura sistemului bancar din România nu ajută prea mult în acest sens. Băncile scoase la vânzare sunt în general foarte mici, astfel că pentru cumpărător nu este rentabil să treacă prin tot procesul de fuziune pentru a câştiga un singur procent, spre exemplu. Poate aşa se explică de ce Piraeus nu a reuşit să găsească încă un nou cum­părător. Cu o cotă de piaţă de 1,5% în Ro­mânia, „deranjul“ ar putea fi prea mare pentru jucătorii locali care vor să-şi asi­gure drumul către topul clasamentului.

Numai că în joc mai sunt şi jucători străini care ar putea profita de problemele Greciei pentru a-şi facilita o intrare ieftină pe a doua cea mai mare piaţă din regiune.

PIAŢĂ ŞI PROFIT

Sistemul bancar românesc se află pe un trend ascendent din punct de vedere al profitabilităţii. O traiectorie similară a avut-o şi competiţia dintre instituţiile de credit.

• PROFIT. Sistemul bancar românesc a obţinut în primele nouă luni ale anului un profit de peste 900 de milioane de euro, potrivit datelor BNR. Cele mai mari cinci bănci din România (BCR, BT, BRD, Raiffeisen şi UniCredit) şi-au adjudecat peste 70% din această sumă. Anul trecut, băncile din România au raportat profituri cumulate de aproape un miliard de euro.
• PIAŢĂ. Pentru salvarea Greciei de la faliment, Troika a intervenit nu doar în bilanțurile statului, ci și în planurile de business ale marilor creditori eleni. Operaţiunile locale ale băncilor elene, cu excepţia Alpha Bank, sunt scoase la vânzare de câţiva ani. De altfel, băncile cu capital grecesc nu s-au impus în ultimul deceniu pe piața locală. Cu excepția Piraeus Bank (care a câștigat 0,55 puncte procentuale), toate băncile elene au consemnat o scădere a cotei de piață în pe-rioada 2006-2016: Alpha Bank (-0,4 puncte procentuale), Banca Românească (-0,44 puncte procentuale) și Bancpost (-1,5 puncte procentuale).

FOTO deschidere: Guliver / Getty Images