Și totuși, există capital românesc. Banca Transilvania le pune probleme serioase austriecilor de la BCR

Alexandra Pele 04/12/2017 | 17:00 Financiar
Și totuși, există capital românesc. Banca Transilvania le pune probleme serioase austriecilor de la BCR

Acest articol apare în numărul 29 (4-17 decembrie) al revistei NewMoney

Achiziţia Bancpost ar putea propulsa Banca Transilvania pe primul loc în sistemul bancar românesc.

Dimensiunea contează mai mult ca ori­când. Criza şi reglementările care i-au urmat au schimbat faţa sistemului bancar, atât în Europa, cât şi la nivel local, iar noua realitate arată că pe piaţă vor rezista băncile mari şi cele de nişă. Iar dacă în ultimii ani consolidarea era des pomenită şi rar realizată, băncile locale s-au lansat în achiziţii care să le asigure dezvoltarea.

Înființată în 1994, la Cluj, la inițiativa unor oameni de afaceri locali, printre care și actualul său președinte, Horia Ciorcilă, Banca Transilvania (BT) ar putea deveni de anul viitor cea mai mare bancă din România şi prima bancă locală cu capital privat care se extinde peste hotare.

După ce în 2015 au preluat Volksbank, clujenii au anunţat la sfârșitul lunii noiembrie semnarea acordului cu Eurobank Group pentru preluarea Banc­post. „Achiziţionarea Bancpost este o oportunitate pentru BT datorită potenţia­lului de integrare cu businessul nostru. Această achiziţie completează strategia de creştere a Băncii Transilvania, consolidându-ne poziţia pe piaţă“, a comen­tat Ciorcilă. Cu o cotă de piaţă de peste 13% din punct de vedere al acti­velor (circa 12 miliarde de euro), BT este a doua cea mai mare instituţie de credit din România. Bancpost ocupă locul nouă în sistem, cu o cotă de piaţă de aproape 3%.

Clujenii atacă astfel poziţia de lider a austriecilor de la BCR. În ultimul deceniu, Banca Transilvania a înregistrat cea mai mare creştere a cotei de piaţă din sistemul bancar românesc, reiese din calcu­lele NewMoney pe baza datelor Băncii Naţionale a României (BNR). În ultimii zece ani, ardelenii au ciupit 8,5 puncte pro­centuale din piaţă, în contextul în care marele perdant al aceluiași interval a fost BCR, care avea o cotă de piaţă de peste 26% în 2006 şi de puţin peste 15% zece ani mai târziu. Schimbarea clasamentului va depinde însă de rezultatele din acest an, precum şi de metodologia de calcul şi consolidare a rezultatelor BT odată ce va prelua Bancpost.

Trecutul oferă însă deja câteva indicii, experienţa preluării Volksbank dove­din­du-se una cât se poate de avantajoasă pentru banca din inima Transilvaniei. Deşi Volksbank a avut mari probleme cu portofoliul de credite, având multe împrumuturi în franci elveţieni şi un număr însemnat de procese cu debitori nemul­ţu­miţi, BT a reuşit să obţină după preluare un profit-record, de peste o jumătate de miliard de euro.

FOTO: Banca Transilvania

 

Bancpost nu este însă prima bancă vân­dută în acest an. OTP Bank, liderul sistemului bancar din Ungaria, cu o cotă de piaţă de peste 25% a anunţat la jumă­tatea anului semnarea unui acord cu National Bank of Greece pentru preluarea unui pachet de 99,3% din Banca Româ­nească. Dacă achiziţia va primi undă verde de la reglementatori, cota de piață a OTP Bank România va crește la aproximativ 4%, devenind astfel al optulea jucător de la nivel local. Grupul maghiar se află la cea de-a doua achiziţie din Ro­mânia, după ce în 2014 a preluat portofoliul Millennium Bank.

EFECTE DE PIAȚĂ. Ajuns aproape de final, 2017 va rămâne unul dintre anii cei mai activi pentru sistemul bancar din Ro­mânia, în condiţiile în care în perioada 2005-2015 au avut loc în jur de 20 de fu­ziuni şi achiziţii de portofolii, cu un vârf de șase preluări în 2006 (în principal de bănci mici din sistem), potrivit datelor BNR.

O parte din explicaţie o reprezintă nu­mărul scăzut de posibili cumpărători. Dintre cele 37 de bănci care au raportat rezultatele financiare în 2016, 18 au avut o cotă de piață de sub 1%, opt între unu și doi la sută, și doar zece peste două procente. Cele mai mari trei bănci (BCR, BT și BRD) dețineau împreună peste 40% din activele sistemului bancar.

Nici oferta de bănci nu a fost prea mare. Străinii care şi-au dat seama că nu mai pot susţine operaţiunile locale au fost nevoiţi să închidă obloanele la scurt timp după criză, într-o perioadă în care sis­temul avea resurse limitate, fiind mai preocupat de îndeplinirea noilor cerin­ţe de reglementare, dar şi de cură­ţa­rea portofoliilor, şi mai puţin de găsirea unor resurse pentru preluarea opera­ţiunilor bancherilor care îşi pregăteau retra­gerea.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.
← Close