Sezonul Franța – România 2019, un maraton cultural, economic și științific cu peste 300 de evenimente

În lumea digitală de azi, victoria s-ar putea să nu mai depindă de armata câștigătoare, ci de povestea câștigă­toare, nota John Arquilla. Sezonul Franța–România 2019, care va începe curând, este cea mai mare șansă a României de a se face auzită altfel, spunându-și povestea în cutia de re­zonanță a Franței, țara cu cea mai pu­ternică diplomație culturală.

Acest articol a apărut în numărul 49 (24 septembrie – 7 octombrie) al revistei NewMoney

Mai sunt două luni până la inaugurarea oficială a Sezonului Franța–România 2019, un maraton cultural, economic, științific de peste 300 de evenimente organizate în ambele țări timp de șase luni, până pe 14 iulie 2019 și pentru care ambele state scot din buzunar 3,5 milioane de euro.  O inaugurare în doi pași – la Centrul Cultural Georges Pompidou, cu o expoziție și o instalație, urmată în 30 noiembrie de un concert pe scena Philharmonie de Paris al celebrului pianist Radu Lupu, alături de Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristian Mandeal.

Gândit să se deruleze într-un context mai larg – zece ani de parteneriat strategic cu Franța, Centenarul Marii Uniri și prima președinție rotativă a Uniunii Europene deținută de România –, Sezonul va fi cel mai important exercițiu de soft power al României din istoria sa. „Un proiect de stat care nu are precedent, ca scară și complexitate“, în formularea lui Andrei Țărnea, comisarul Sezonului din partea României într-un interviu, tot în doi pași, acordat NewMoney.

„La sceur aînée et bien-aimée“. Discuțiile cu Franța privind organizarea unui astfel de Sezon datează de mai bine de două decenii, dar abia în 2015 s-a luat decizia finală privind desfășurarea lui în 2018-2019 într-un context simbolic mai ales pentru țara noastră. Dincolo de o relație întinsă pe două secole și despre care s-a scris probabil deja o bibliotecă, România are acum, alături de Franța, timp de șase luni, șansa câștigării unui capital de imagine uriaș. Cu atât mai mult cu cât România devine prima țară euro­peană cu care Franța organizează Saison croisée, program pe care l-a derulat timp de mai bine de trei decenii cu aproape o sută de state din toată lumea.

Comisarul român al Sezonului (omolo­gul său din partea Franței este Jean-Jac­ques Garnier) rezumă filosofia Sezonului. Conceput în jurul a patru cuvinte-cheie – Latinitate, Europa, Francofonie, Inovare – și sub sloganul „Oubliez vos clichés“, Sezonul se dorește și „un exercițiu de demitologizare a relației dintre cele două cul­turi, cu bune și cu rele“. De scoaterea ei din zona de idealizare și elitism către care o împing mereu nume precum Brân­cuși, Ionescu, Tzara, dar și de oferire a unei alte conversații despre români în Franța care să demonteze bine-cunoscutele stereotipii. „Sezonul acesta poate fi o autentică descoperire antropologică. Dar, în primul rând, vrem o imagine vie, cu priză mai ales la tineri, fără a banaliza trecutul, ci doar a-l îmbogăți, aducând sub lumina reflectoarelor creatori noi de con­ținut cultural, economic, muzical, gastronomic etc.“,  explică fostul director al Aspen Institute.

Dat fiind că programul final va fi anun­țat la începutul lunii octombrie, am aflat câteva nume de creatori de conținut, unii necunoscuți, alții deja consacrați în țară sau internațional – Adrian Ghenie și Mircea Cantor, antreprenorii Bogdan Herea și Monica Jiman, actorul, coregraful, regi­zorul și scenaristul de 29 de ani, Eugen Jebeleanu, Diana Marincu, curator și cri­tic de artă, Gianina Cărbunariu, regizor-autor sau Răzvan Popovici (Sonoro). În cadrul Festivalului de la Sibiu, va avea loc cel mai mare desant al tea­trului francez, cu montarea a 20 de spectacole franceze, iar la Bookfest, pe 31 mai, este așteptat Bernard Pivot, cel mai cunoscut și titrat jurnalist francez, retras din activitate, actualmente președintele Academiei Goncourt.

Cutia de rezonanță. Pentru a-i oferi României ocazia de a ieși în Europa și în lume cu o altă narațiune despre ea, programul bilateral se va concentra, prin pro­iectele propuse, pe zona de cultură, educație, știință și inovație, artă, turism, gastronomie. Adică exact acele domenii în care Franța excelează deja în materie de soft power, cu cele peste 1.200 de muzee, 1.500 de festivaluri, 14.100 de monumente etc., o infrastructură care o face cea mai importantă destinație tu­ristică a lumii și îi permite totodată să fie gazda perfectă a culturii altor țări. „Unele dintre cele mai prestigioase instituții culturale franceze se vor asocia Sezonului“, ne asi­gură și ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, fără a anticipa surprizele pe care le promite programul oficial disponibil în scurt timp.

„Pregătirile sunt foarte-foarte avansate. Este încă o muncă uriașă care, iată, are loc deja de aproape doi ani, la Paris și la București. Sezonul a devenit aici un «fir roșu» al conversațiilor oficiale și toată lumea abia așteaptă să înceapă“, a mai spus diplomatul român.

Ca structură, componenta cultural-educațional-artistică domină (în jur de 60% din evenimente) și în premieră pentru toate Sezoanele Franței, cel cu România va îngloba și o componentă digitală –Saison Augmentée.

Nu a fost neglijată nici componenta eco­nomică – vor avea loc patru forumuri economice organizate la Toulouse, Lyon, Bercy și Cluj. Univer­sitatea din Toulouse și Universitatea București vor derula pro­iecte comune pe zona de inovare și cer­ce­tare, va exista chiar un eveniment comun cu acceleratoare de business și fonduri de investiții franco-române, după cum ne-a mai dezvăluit, la fel, fără prea multe detalii deocamdată și Monica Jiman, CEO Pentalong și preșe­dinte al Reţelei francofone pentru antreprenoriatul feminin.

Și, cum nimic nu este mai cultural (și de business) în Franța decât gastronomia, fiind țara cu cele mai multe restaurante cu stele Michelin din lume, au fost concepute numeroase evenimente comune pe această zonă, cu inovații și în­crucișări între cele două tipuri de bu­cătării, schimb de șefi etc. „Vrem să ară­tăm aspectele ultracontemporane, noua bucătărie românească“, a mai spus comi­sarul Sezonului din partea României.

Din poveste, la acest capitol, va face parte, am aflat, și Cristian Preotu, pro­prietarul Le Manoir. Chiar el ne-a povestit că vor fi două evenimente importante de prezentare-degustare a vinurilor româ­nești în Franța, va fi lansat un ghid Gault & Millau de vinuri românești, vor fi con­ferințe și întâlniri cu restaurante din Franța, magazine de profil. „Vom pre­zenta branduri consacrate de vinuri din România – Davino, Metamorfosis, Avincis, dar și crame de foarte mici dimensiuni precum Cramele Theodorus, care produc un vin natural, cu un cupaj de trei soiuri românești. Urmează o serie de de­gustări de vinuri românești și la Cité du Vin de Bordeaux“, ne-a mai spus acesta.

În plin Război Rece, jazzul devenea una dintre armele Americii pentru a-și atrage aliați ideologici în spațiile comuniste într-un experiment de diplomație culturală pus la punct de Departamentul de stat. Improvizația din jazz în granițele unui set de reguli în comun stabilit a fost văzută drept metafora perfectă pentru democrație și libertate. Și fie că vorbim de state cu relații mai tensionate, fie de state prietene, muzica rămâne un eficient instrument de diplomație culturală pentru că reușește să atingă un public extrem de larg și de variat.

Este bine, așa­dar, că din programul Sezonului nu lipsește niciun astfel de „ambasador al jazzului“, pianistul Lucian Ban, stabilit în SUA din anul 1999.

România–Franța în cifre

Cu o pondere de 6,9% în totalul investiţiilor străine directe, Franța este al patrulea investitor străin în România.

• 2017. Schimburile comerciale dintre Franţa şi România au crescut până la 7,8 miliarde de euro anul trecut, excedentul de 84 de milioane de euro fiind de partea Hexagonului, potrivit unei analize de anul acesta a CCIFER.
• Investiții. În România sunt astăzi aproape 3.000 de companii franceze, cu investiții directe cumulate de 4,2 miliarde de euro în domenii precum producţia de automobile, bănci şi asigurări, distribuţie, industria farmaceutică, energie.

FOTO: Arhiva personală