Semne bune anul are? 2021 ar putea readuce stabilitatea și creșterea economică

Deși în prima parte a anului vom continua să vedem prăpastia, vara va aduce primele semne de stabilitate și revenire. Sau nu?

„Numărul 21 este legat de noroc, risc, jucatul șanselor și aruncatul zarurilor. Este suma tuturor punctelor de pe un zar obișnuit“ – aceasta este metafora cu care Tom Standage, editor al suplimentului The Economist „Lumea în 2021“ începe un text despre cum vor merge economiile lumii anul acesta. Dacă stăm să consultăm prognozele statisticienilor de pretutindeni, vom vedea diferențe mari privind evoluția PIB-ului principalelor economii în 2021. Diferențele sunt mari și în cazul României. În funcție de sursă – să luăm, de exemplu, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Eco­nomică (OCDE) și Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) –, economia locală ar urma să crească anul acesta cu 2%, respectiv 4,5%. Seamănă, într-ade­văr, cu aruncatul zarurilor.

Totuși, economiștii par să fi atins consensul într-o privință: 2021 va readuce semnul plus în ecuația cri­zei. Dacă revenirea creșterii (față de 2020) ne va ridica la nivelul lui 2019, ultimul an de „normalitate“, este însă o altă discuție. O așteptare optimistă se simte și printre antreprenorii și investitorii locali, în rândul cărora NewMoney a realizat un amplu sondaj. „2021 are șanse să intre pe un trend de revenire. Vom consuma mai mult decât în 2020, an marcat de lockdown“, spune Dra­goș Roșca, venture capitalist și președintele orga­ni­­zației antreprenoriale Romanian Business Leaders.

Peste șase luni

De fapt, nicio prognoză în contextul dat nu se poate face exclusiv cu instrumente economice. Atenția tuturor este îndreptată către indus­tria farmaceutică, iar întrebările fundamentale care își vor primi răspunsul în prima jumătate a acestui an sunt cât de eficiente vor fi vaccinurile recent descope­rite și cât de repede pot ajunge acestea la un număr mare de oameni.

Spre exemplu, ING, una dintre cele mai mari bănci europene, și-a modelat previziunile pe 2021 prin combinarea a două serii de factori: cum se va răs­pândi în conti­nuare noul coronavirus și cât de eficace va fi vaccinul. De aici, dife­­rențele mari privind evo­luțiile econo­mice viitoare (vezi infografic pagina 15).

Oricât de optimiști am fi, nu putem în­drăzni să credem că vom vedea efecte ale programelor de vaccinare mai devreme de a doua jumătate a anu­lui. Cu alte cuvinte, primul și, destul de probabil, al doilea trimestru din an vor semăna din punctul de vedere al comportamentului de consum cu ul­ti­mele trei luni din 2020. Restricțiile im­puse de autorități, dublate de teama de infectare, vor frâna relansarea businessurilor dramatic afectate: restaurante, hoteluri, agenții de turism sau companii aeriene.

Să ne imaginăm că din primăvară-vară vom vedea primele semne serioase de retragere a bolii. Asta în­seamnă că vom fi din ce în ce mai liberi să consumăm tot ce ne-a fost parțial interzis până acum: vacanțe, petreceri în oraș cu prietenii, călătorii cu avionul etc. Același Dragoș Roșca e de părere că în acel moment va interveni o altă frână, interioară de data aceasta: incertitudinea locului de muncă și scăderea veniturilor îi vor determina pe mulți să fie chibzuiți și să nu cheltuie pe cât și-ar dori.

Ca o concluzie de etapă, este de așteptat ca 2021 să fie într-adevăr mai bun decât 2020, însă chiar dacă plusul de anul acesta va egala minusul de anul trecut, matematica ne spune că nivelul lui 2019 nu va fi atins. Călin Ionescu, chief executive officer (CEO) Sphera Franchise Group, deținătorul unor branduri de fast-food precum KFC sau Pizza Hut, crede că, deși econo­mia (și implicit HoReCa) va recupera în 2021 o parte din pierderile suferite, „cel mai probabil vom ajunge la nivelul de dinaintea pandemiei abia în următorii doi-trei ani“.

60%, un caz fericit

Privite în detaliu, anumite in­dustrii (mai ales cele afectate) s-ar putea considera fe­ricite dacă ar recupera măcar o parte din pierderi. „Cinci-șase luni de sezon de vară în 2021 nu vor fi la ni­velul lui 2019, dar sperăm să fie la 60%“, spune Alin Burcea, CEO la Paralela 45, una dintre principalele agenții de turism românești, cu speranța că oamenii vor reîncepe să călătorească „fără teamă“ în Turcia, Grecia, Bulgaria sau Spania. Turismul s-a contractat cu 75-80% față de 2019, potrivit Asociației Naționale a Agențiilor de Turism.

Anul care tocmai s-a încheiat nu a fost însă ca­tas­trofal pentru toți jucă­torii din economie. Pentru unii – ce-i drept, puțini – a însemnat un record de creștere, greu de egalat în 2021 și în anii următori. Paradoxal, într-o astfel de ipostază se află domeniul imobiliar, cel care era primul susceptibil să se prăbușească odată cu izbucnirea pandemiei. Investițiile imobiliare s-au ridicat la aproape 820 de milioane de euro în primele nouă luni ale anului, „în creș­tere cu 45% față de aceeași peri­oadă din 2019 și cu 27% mai mult decât în tot anul trecut (2019, n.r.), reprezen­tând cele mai bune trei trimestre din ultimii zece ani“, detaliază Laurențiu Lazăr, mana­ging partener la Colliers Romania, o com­­panie de consultanță imobiliară.

Un an de creștere a fost și pentru One, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de apartamente premium și de lux din țară. Încă de la începutul pandemiei, Victor Că­pi­tanu, unul dintre cei doi fondatori ai com­paniei, a mers pe teoria că nu banii vor fi problema (vezi pachetele de stimulente financiare lansate de toate guvernele), ci variantele de plasare a lor. Așa că a con­tinuat proiectele reziden­țiale și cele de birouri chiar și în lunile de lockdown total. „Proiectele imobiliare bune în locații unice au valoare de tezaurizare“, spune Victor Căpitanu. În cazul său, nevoia crescută de a face plasamente alternative depozitelor bancare s-a confirmat nu doar prin cererea în sine de produse imobiliare, ci și prin disponibilitatea crescută a investitorilor de a participa la o majorare de capital de până la 70 de milioane de euro pe care One o derulează. Cât despre 2021, îl vede ca pe unul de „stabilitate“.

Totuși, este de așteptat ca, în ansamblu, piața imo­biliară să aibă un recul. Cel puțin pe segmentul de birouri și comercial (malluri și centre comerciale), di­rect legate de obiceiuri care vor fi păstrate parțial și după ce pandemia se va fi încheiat. Ne referim la tele­muncă și shopping online.

Este adevărat că spațiul de lucru alocat fiecărui an­ga­jat va crește, însă, pe de altă parte, tentația anga­jatorilor de a reduce cheltuielile cu chiria va funcționa ca o forță permanentă. Cât despre malluri, retailerii de fashion care se văd „forțați“ de piață să-și dezvolte și mai mult replicile online ale magazinelor fizice se vor gândi de două ori atunci când vor trebui să-și pre­lungească contractele de chirie. „Observăm o acti­vitate ceva mai temperată pentru sectorul de birouri, de spații comerciale, precum și pentru tranzacțiile de investiții“, punctează Laurențiu Lazăr de la Colliers Romania.

Bine de pandemie

Desigur, schimbarea obiceiurilor de consum a însemnat și oportunități. Munca și școala de acasă au crescut cererea pentru unele articole de mobilier sau materiale necesare amenajării locuinței. „Casa a fost centrul activității pentru majoritatea dintre noi în acest an“, spune Alex Bratu, country manager JYSK România și Bulgaria, retailer de mobilier care a crescut în 2020, în ciuda faptului că toate magazinele sale fizice au stat închise timp de două luni. „Este greu de spus ce se va întâmpla în 2021, dar suntem optimiști“, adaugă el. Întrebarea cea mare pentru acest sector este în ce măsură clienții vor continua să cumpere scaune și birouri pentru acasă cu aceeași fervoare ca în 2020.

Pe de altă parte, pe măsură ce pandemia își va pierde din putere, anumite reflexe – dezinfectarea uneori obsesivă a mâinilor sau purtatul măștii peste tot în afara casei – se vor stinge. Iar companiile care au „pi­votat“ spre producția de săpun sau dezinfectanți se vor vedea nevoite să se întoarcă la businessul de bază. Este și cazul Farmec, producătorul celebrelor creme Gerovital. „În anul ce urmează, ne vom concentra pe core-businessul nostru, reprezentat de segmen­tul de face care (îngrijirea feței, n.r.)“, anunță Mircea Turdean, director și acționar Farmec. Cosmeticele au fost unul dintre cele mai vitregite domenii, pe fondul scăderii interacțiunii sociale și al temerii de riscul in­fectării în saloanele de înfrumusețare.

Preocuparea pentru sănătate va dăinui însă. O parte din banii fondurilor de private equity au mers pe acest pariu, prin investiții în rețele de sănătate. Un alt barometru care ne arată că lucrurile vor sta așa vine dinspre societățile de asigurare. „Avem deja sem­nale care ne indică o creștere a interesului față de asigurările facultative, în special segmentele «viață» și «sănătate»“, arată François Coste, director general al Groupama Asigurări.

Prea târziu

O relansare a consumului de produse non-alimentare (altele decât mobilier și tehnologie) va veni de-abia în a doua jumătate a anului – și suntem în scenariul optimist –, din păcate prea târziu nu doar pentru o parte dintre retaileri, ci și pentru unii dintre producători. Chiar mult prea optimista Comi­sie Națională pentru Strategie și Prognoză admite că, în 2020, industria a scăzut cu 2%, iar revenirea (teore­tică) din 2021 va fi departe să compenseze minusul.

Primele victime colaterale vor veni probabil din in­dustria textilă. În decembrie anul trecut, Debenhams, unul dintre cei mai vechi retaileri de haine din Europa, a anunțat că își va închide ultimele 124 de ma­gazine pe care le mai mare și va ieși de pe piață. 4% din produ­sele vândute de compania britanică erau produse în România, potrivit Ziarului Financiar. Oricum, această industrie se confrunta cu dificultăți încă dinaintea pandemiei, pe fondul migrării clienților către piețe mai ieftine de la est de România.

Iar mottoul de anul acesta al companiilor din industrie va fi „paza bună trece primejdia rea“. „Pentru 2021, nu excludem cuvântul «criză», și asta pentru că înțelegem dependențele și interdependențele globale, regionale și locale“, e de părere Ioan Daniel Bălan, pro­prietarul Megatitan, un producător de confecții me­talice din Bistrița-Năsăud ale cărui afaceri au crescut cu aproape 20% în 2020. Compania lui Bălan ex­portă circa 30% din producție.

Trezirea la realitate

Revenind la imaginea de ansamblu, pentru afacerile din domeniile lovite de pandemie, 2021 va fi anul trezirii la realitate. Așa cum bolnavii de COVID-19 aflați în stare critică sunt intu­bați pentru a continua să respire, tot așa și multe busi­nessuri au beneficiat de măsuri guvernamentale menite să le ajute să supraviețuiască. Ideea e că, la un mo­­ment dat, totuși, plata ratelor va redeveni obligatorie, iar decontările pentru o parte din salariile personalului aflat în șomaj tehnic vor fi sistate. (De altfel, toate guvernele vor restrânge sau înceta măsurile de anestezie financiară, pe fondul creșterii accelerate a datoriilor publice.)

Aflate la momentul adevărului, în mod cert, nu toate vor putea evita falimentul, ceea ce va crea con­secințe în lanț. Despre „un moment al adevărului“ vor­bește și François Bloch, CEO al BRD Groupe Société Générale, a treia bancă din sistem. „O creștere a creditelor neperformante nu va putea, cel mai probabil, să fie evi-tată, însă ea va avea o amploare cu totul gestionabilă“, preconizează șeful BRD.

În fond, ca în orice recesiune, businessurile slabe vor dispărea, iar cele puternice vor continua extinde­rea. De pildă, în ultimele trei crize din Statele Unite, acțiunile cele mai performante au crescut, în medie, cu 6%, iar cele mai slabe s-au devalorizat cu 44%, po­trivit The Economist. Particularitatea actualei crize constă în aceea că victimele și câștigătorii sunt triați după un criteriu neobișnuit: gradul de expunere la pandemie.

Anul acesta, totodată, vor continua „revoluțiile“ pe care COVID-19 le-a grăbit. Iar una dintre zonele cele mai agitate va fi industria auto. Dan Ștefan, cofondator Autonom, cel mai mare operator de leasing opera­țional cu acționari români, observă că „discuția s-a mutat de pe automobile, la modul generic, pe conceptul mai particular, mai actual, de mobilitate“. Cu alte cu­vinte, marii producători auto, greu încercați de criză și de tranziția costisitoare către automobilul electric, încearcă să se adreseze direct clientului final, prin servicii proprii de car sharing. Asta va pune o presiune crescută pe aproape toți furnizorii clasici de servicii dezvoltate în jurul mașinii.

De asemenea, digitalizarea își va continua parcursul accelerat. Acest proces vine la pachet cu reconfigurări serioase ale pieței muncii. Mihai Logofătu, cofondator Bittnet, cel mai mare organizator de traininguri în domeniul IT din România, crede că în următorii cinci ani, pe plan global, „peste 50% din forța de muncă va avea nevoie de reconversie profesională“. Multe joburi vor dispărea, însă și mai multe vor fi create, completează Logo­fătu citând studiile World Economic Forum.

Avântul inteligenței artificiale și consolidarea unei economii „fără contact“ sunt de nestăvilit. Și nu e greu de bănuit că domeniul tehnologic va fi unul dintre prin­cipalii creatori de noi locuri de muncă. Apropo de ne­voia investitorilor de a-și plasa banii pe terenuri fertile, tehnologia este o opțiune. Cu riscurile de rigoare – de la sine înțeles.

Lărgind și mai mult perspectiva, deficitul bugetar în creștere galopantă va redeschide probabil discuția despre mărirea taxelor. Iar o astfel de măsură ar în­cetini relansarea consumului. Dar să fim optimiști: zarurile nu au fost (încă) aruncate.

UE COVID-19

Pandemia a făcut ravagii în toate ma­rile economii europene. Și, la fel ca în România, revenirea din 2021 nu va com­pensa toate pier­derile din 2020, potrivit unui raport ING.

• Germania. Deși este țara cu cel mai generos pachet de stimulare a eco­no­miei, reprezentând 30% din PIB, nici Germania nu va ieși prea ușor din această criză. Economia va crește anul acesta cu doar 3,4%, față de un minus de 5,6% în 2020.
• Spania. Aici, criza a lovit cel mai tare, minusul pentru 2020 fiind estimat la 11,5%. Unu din șapte muncitori lucrează în companii expuse riscului de faliment, dată fiind ponderea mare a companiilor mici din servicii în economie. Revenirea va fi de durată.
• Franța.  Este și ea una dintre cele mai afectate economii europene, cu o scădere de 9,5% așteptată pentru anul trecut. Ajutorul guvernamental va contribui cu 1-1,5% la creș­terea PIB de 4,7% din 2021.

La realizarea acestui cover story au contribuit Senica Micu și Florel Manu.

FOTO: Getty

Acest articol a aparut în numărul 106 al revistei NewMoney